Top 10 invenţii care au schimbat fundamental istoria devenirii noastre, mai vechi sau mai noi, arată că lumea de astăzi este rezultatul marilor realizări ale civilizaţiei, care s-a născut şi a evoluat graţie inteligenţei, imaginaţiei şi creativităţii umane. În general, când este vorba de “invenţii care au schimbat cursul istoriei”, ne gândim la cele care au ajutat la progres, la îmbunătăţirea calităţii vieţii, care au dezvăluit mistere ale vieţii şi Universului (deşi au existat, desigur, şi unele covârşitor de distructive, dar nu pe acestea le vom avea în vedere).
De la începuturi şi până astăzi, lumea noastră a fost şi a rămas un spectacol perpetuu, în interiorul căruia trăim, fără să mai fim surprinşi de acest fapt, deşi, paradoxal, constatăm in prezent că, în pofida unui progres ştiinţific şi tehnologic fără precedent, “deruta”, “declinul”, “incertitudinea” par să devină cuvintele de ordine.
Cunoaşterea marilor realizări ale omului sau, cum spunea Yuval Noah Harari, în “Sapiens. Scurtă istorie a umanităţii“, “înţelegerea esenţei noastre umane, cine suntem, de unde venim şi cum am câştigat putere ne poate ajuta să luăm decizii mai înţelepte pentru viaţa noastră şi a generaţiilor următoare”. Iată un “Top 10 invenţii” din toate timpurile, care au schimbat, în bine, cursul istoriei, cu impact major asupra modului în care trăim, comunicăm și ne dezvoltăm ca societate:
Top 10 invenţii care au schimbat fundamental lumea noastră – Roata
Roata este considerată cea mai importantă invenţie mecanică din toate timpurile şi este într-atât de legată de istoria civilizaţiei, încât pare a avea valoare intrinsecă. Primele dovezi arheologice ale existenţei roții provin din Mesopotamia, din jurul anului 3500 î.Hr., aşa cum cele mai vechi reprezentări ale unui vehicul cu roți apar pe tăblițe de lut din Sumer (din sudul Mesopotamiei).
Ideea rotii a apărut, iniţial, în olăritul rotativ (roata olarului), în jurul anului 4000 î.Hr. – Era o placă rotundă din lemn, care se învârtea pe o axă verticală şi care a oferit o primă înțelegere a mișcării circulare controlate. Ulterior, roata (din plăci masive de lemn, fixate între ele) a fost atașată la o axă fixă, creând un vehicul simplu – carul cu două sau patru roți.
De la roata plină, compactă, au mai fost necesari încă 1500 de ani până la apariţia rotii cu spiţe (o schimbare tehnologică majoră), pentru un transport mai rapid. Primii care au conceput varianta cu spiţe au fost egiptenii, prin mileniul al II-lea i.Hr. În schimb, grecii sunt cei care au rămas în istorie pentru introducerea spiţelor în H sau în cruce. Celţii, la rândul lor, sunt primii care au utilizat spiţe din fier, în jurul anului 1000 i.Hr.
Roata ocupă un loc esenţial în Top 10 invenţii care au schimbat fundamental lumea noastră, pentru că efectul asupra civilizației a fost uriaş – în transporturi, comerţ, ulterior în tehnologie şi inginerie, în gândirea matematică, în înţelegerea forţelor şi a mişcării. Faptul că a apărut în Mesopotamia nu este întâmplător, deoarece această civilizație era extrem de preocupată de ordine, mișcare, măsurare și eficiență – și roata a fost expresia perfectă a acestor valori.
Top 10 invenţii care au schimbat fundamental lumea noastră – Alfabetul
Alfabetul (denumire care vine de la primele două litere grecești – alpha și beta) este una dintre cele mai importante invenții culturale din istoria omenirii. Nu este o invenție “tehnologică”, în sensul clasic, dar este o “tehnologie” a gândirii și a comunicării. A permis păstrarea și transmiterea ideilor peste timp, a dus la dezvoltarea instituțiilor, religiilor, științei, filosofiei, literaturii, a făcut posibilă educația în masă, a transformat limbajul oral (efemer) într-un instrument de memorie colectivă.
Primele forme de scriere au apărut în Mesopotamia (aproximativ 3200 î.Hr.) – scriere cuneiformă, apoi hieroglifele egiptene. Acestea erau logografice sau silabice – fiecare simbol reprezenta un cuvânt sau o silabă.
În jurul anului 1200 i.Hr., apar primele alfabete fonetice în zona Feniciei (Libanul de azi). Alfabetul fenician avea 22 de semne, fiecare reprezentând un sunet (fonem). A fost preluat de greci, apoi de romani şi stă la baza alfabetului latin, folosit astăzi în cea mai mare parte a lumii.
Capacitatea omului de a inventa și de a utiliza diverse forme de limbaj – verbal, scris, coduri, simboluri – este, probabil, cea mai puternică forță care a propulsat civilizația de-a lungul mileniilor.
Tiparul – Povestea unei revoluții culturale
Pentru existenţa şi supravieţuirea unei civilizaţii, tipărirea textelor/ cărţilor este un aspect fundamental (comparabil, ca impact, cu Internetul), deoarece, în acest fel, se transmit, de la o generaţie la alta, idei, cunoştinţe, informaţii, opere, tot ceea ce omenirea a creat, a realizat până la un anumit moment şi fără de care progresul nu ar fi posibil. De aceea tiparul se află Top 10 invenţii care au schimbat fundamental lumea noastră.
Înainte de invenţia tiparului, textele se copiau manual, de obicei de către călugări, în mănăstiri, proces extrem de lent, costisitor și predispus la erori. În plus, cărțile erau rare și scumpe, accesibile doar elitelor.
Primele forme de tipărire datează din secolele VII – IX – tipar cu blocuri de lemn – folosite în China şi Coreea sau cu litere mobile din ceramică și metal. La vremea respectivă, au fost inovaţii importante, dar nu s-au răspândit din cauza complexității limbajului scris (mii de caractere).
Astăzi este unanim recunoscut că cel care a revoluţionat tipărirea cărţilor, cu invenţia sa (1445) – tiparul cu litere mobile de plumb – este germanul Johannes Gutenberg. Acesta a combinat tehnologii existente (presa de vin, matrițele metalice, cerneală uleioasă) cu o idee genială – litere mobile refolosibile, dintr-un aliaj special.
Prima carte importantă tipărită de acesta a fost “Biblia Gutenberg” (1455), cu un tiraj de 180 de exemplare (enorm pentru acea vreme) şi calitate artistică deosebită, combinată cu reproducerea exactă a textului. O copie completă a “Bibliei Gutenberg” valorează astăzi peste 30 de milioane de dolari.
După această dată, tiparul s-a răspândit rapid, astfel că, la începutul secolului al XVI-lea, existau peste 200 de tipografii în Europa, în doar 50 de ani, s-au tipărit peste 20 de milioane de cărți. Gutenberg a murit aproape în obscuritate, dar astăzi este considerat, de multe publicații, „Omul Mileniului” .
Top 10 invenţii care au schimbat fundamental lumea noastră – motorul cu aburi, de la idee la revoluție industrială
Primul dispozitiv rotativ cu aburi a fost conceput, doar ca experiment, fără aplicaţii practice (pentru că nimeni nu a văzut atunci “potenţialul”), de către Heron din Alexandria, matematician şi inginer grec (sec. I d.Hr.). Era un “aelolipil” (“mingea lui Aeolus” – Aeolus, zeul grec al vântului şi aerului) – un vas sferic sau cilindric, care se rotea pe axa sa, când era presurizat cu abur.
În secolul al XVII-lea, francezul Denis Papin a experimentat un mecanism cu abur, pentru a crea presiune într-un cilindru, iar câţiva ani mai târziu, englezul Thomas Savery a brevetat un motor cu aburi pentru pomparea apei din mine.
Invenţia primului motor cu aburi utilizabil industrial, cu inovaţii majore (consum redus de combustibil, mişcare rotativă continuă , regulatorul centrifugal pentru viteză constantă) îi aparţine însă lui James Watt (1765–1781). Acest motor a devenit standard industrial, a permis alimentarea fierăriilor, fabricilor de textile, morilor etc.
În secolul al XIX-lea, motorul cu aburi a fost “inima” Revoluţiei industriale în transporturi (în 1829, apare locomotiva cu aburi, care mergea cu 20–30 km/h, ceea ce părea “nebunesc de rapid”), agricultură (pluguri, batoze etc.), industrie (fabrici de hârtie, textile, lemn).
Deşi, în secolul al XX-lea, motoarele cu ardere internă și electricitatea încep să preia conducerea, totuși, turbinele cu aburi rămân importante în termocentrale și centrale nucleare.
Electricitatea – de la “scânteie”, la societatea modernă
Electricitatea/ energia electrică (din grecescul “ēlektron” – “chihlimbar”) este temelia lumii moderne. a adus alfabetizare, sănătate, confort, informare, este şi astăzi șansa la o viață mai bună.
Încă din antichitate, cu mult înainte de orice cunoștințe despre energie electrică, omul a observat fenonemele electrice din natură. În textele egiptene antice (2750 î.Hr.) se menționează existenţa “peştilor electrici” (capabili să producă impulsuri electrice) şi care ar fi ajutat la vindecarea unor boli. Thales din Milet (Grecia, sec. VI î.Hr.) remarcase că rășina de chihlimbar frecată atrage obiecte ușoare. Arabii observaseră şi ei cu atenţie electricitatea produsă de fulgere.
Fenomenul electricităţii va rămâne însă doar o curiozitate până târziu, la începutul secolului al XVII-lea, când William Gilbert, medicul reginei Elisabeta I, scrie „De Magnete”, lucrare în care introduce termenul de „forță electrică” şi face distincţia între magnetism şi electricitate.
În 1752, Benjamin Franklin, om de știință, inventator american, face un celebru experiment cu zmeul în furtună (un zmeu de care a ataşat, cu o sfoară, o cheie, aşteptând ca un fulger să lovească) si demonstrează că fulgerul este electricitate atmosferică şi tot el inventează paratrăsnetul.
În 1800, Alessandro Volta, de la al cărui nume vine termenul “volt”, creează prima baterie electrică – “Pila Voltaică” – o adevărată revoluţie.
Electricitatea în epoca modernă
Secolul al XIX-lea este “era electricității aplicate” – Michael Faraday descoperă inducția electromagnetică şi construiește primul generator electric (dinam). James Clerk Maxwell formulează legile care descriu complet comportamentul câmpurilor electrice și magnetice. Thomas Edison inventează becul, fonograful şi creează prima rețea electrică publică (New York, 1882).
Prima clădire iluminată complet electric a fost o fabrică de bumbac din Anglia (1878) şi primul oraș din lume cu iluminat electric stradal public – Godalming, Anglia (1881).
În România, primul oraş care a beneficiat de iluminat stradal electric (şi primul din Europa) a fost Timişoara. În 1884, la data de 12 noiembrie, pe o distanţă de 59 de kilometri, au fost aprinse 731 de lămpi electrice – lucrare realizată de societatea Anglo-Austriacă „Bruch Electrical Company Ltd.”.
Ulterior, Nikola Tesla inventează transformatorul, motorul AC, bobina Tesla etc., promovează curentul alternativ (AC) – mai eficient pentru transportul pe distanțe lungi. De menţionat că Tesla nu a avut brevet pe curentul alternativ – a renunțat la drepturi ca să fie implementat mai ușor.
Începând cu secolul al XX-lea, electricitatea devine „noul oxigen” al civilizației – electrocasnice, telecomunicații, industria grea – toate devin dependente de electricitate. Radioul (Marconi), televiziunea, calculatoarele – toate pornesc de la controlul curentului electric. Apare revoluția digitală – microcipuri, internet, inteligență artificială.
Telefonul – magia vocii la distanță
În Top 10 invenţii care au schimbat fundamental lumea noastră se află, cu siguranţă, şi telefonul. Mai mulţi inventatori, la intervale de timp apropiate, şi-au disputat paternitatea unui astfel de aparat, care să transmită vocea umană la distanţă.
Antonio Meucci, un inventator italian, stabilit în SUA, a construit, în 1860, un dispozitiv (cu ajutorul căruia sunetele erau transformate în semnale electrice şi apoi, printr-un cablu, înapoi în sunete) care să-i fie de folos soţiei sale, care se deplasa cu dificultate. În 1870 a încercat să obţină un brevet, dar, pentru că nu a putut plăti taxele, a încredinţat vice-preşedintelui Companiei de telegrafie din New York prototipul telefonului. Acesta însă a abandonat aparatul undeva, în laboratorul firmei.
Până la urmă, în 1876, Alexander Graham Bell, un inginer de origine scoţiană, profesor de dicţie, specialist în fonologie, naturalizat în Canada şi care era în căutarea unor modalităţi de comunicare pentru mama şi soţia lui, care erau surde, intră în posesia materialelor şi documentelor lui Antonio Meucci.
Nu se ştie exact cât de mult i-a folosit lui Bell documentaţia lui Antonio Meucci, dar este cert că Alexander Graham Bell a obţinut brevetul (deşi telefonul nu funcţiona), fiind recunoscut oficial ca inventatorul telefonului şi, la numai o zi distanţă, şi americanul Elisha Gray a obţinut patentul pentru modelul său de telefon.
Primele conversaţii…
Prima conversaţie telefonică (între Bell şi asistentul său, Watson, aflat într-un birou apropiat) a avut loc la 10 martie 1876 (cu ajutorul unui detaliu preluat de la Gray, care a pus în funcţiune telefonul lui Bell) – “Mr. Watson, Come here, I want to see you” (“Domnule Watson, veniţi aici, vreau să vă văd”), îi spunea Bell, la telefon, asistentului său.
De atunci, aparatul telefonic a evoluat constant, de la telefoane cu manivelă, la cele cu numere rotative, apoi la cele cu tonuri şi taste, ulterior, începând cu anii 1980, la telefoanele mobile şi, după anul 2000, smartphone-uri – combinație de telefon, cameră, computer, GPS. Primul telefon mobil comercial a fost produs în 1983 – Motorola DynaTAC – şi cântarea un kilogram.
În România, prima linie telefonică a apărut, se pare (pentru că nu există date certe), în Transilvania, în 1881, în 1882, la Iaşi, iar în 1884, în Bucureşti, intre Poșta Centrală și Ministerul de Interne. Abia în 1941, serviciul telefonic a intrat în proprietatea statului, generalizându-se.
Top 10 invenţii care au schimbat fundamental lumea noastră – automobilul, “motorul” lumii moderne
Primele încercări de vehicule autopropulsate datează din secolul al XVIII-lea. Francezul Nicolas-Joseph Cugnot a conceput, în 1769, un “car cu aburi”, greu și lent.
În 1886, inginerul german Karl Benz (fondator al companiei Benz & Cie, devenită, Mercedes-Benz, în 1926) inventează primul automobil cu motor pe benzină, cu 3 roți, iar soţia sa, Bertha Benz, face prima “excursie” cu mașina, intre Mannheim şi Pforzheim (104 kilometri), cu viteza de 15 km/ oră. Visul omului de a străbate distanţe fără efort şi într-un timp scurt începea să devină realitate.
În 1898, Louis Renault (pilot de curse), cel care va fonda societatea care-i poartă numele, construieşte şi el primul sau automobil. În 1906, Inginerul Henry Royce, care va pune bazele, împreună cu aristocratul Charles Rolls, al cunoscutei companii “Rolls Royce”, construieşte un automobil (doar pentru curse, iniţial), capabil să atingă viteza de 85 km/oră.
La începutul secolului al XX-lea, în 1908, Henry Ford introduce linia de asamblare şi “Model T” (care, începând cu anul 1914, putea fi cumpărată cu numai 500 de dolari) devine prima mașină accesibilă clasei de mijloc. După 1950, mașina devine simbol al libertății, progresului și identității culturale. A schimbat urbanismul, economia, modul de viaţă. A dus la apariția infrastructurii moderne – șosele, benzinării, parcări, service-uri etc.
În prezent, inventivitatea în acest domeniu nu pare a avea limite – automobile electrice, hibride, autonome – estimându-se că, până în 2060, se va ajunge, pe glob, la peste 2,5 miliarde de vehicule.
Avionul – cucerirea cerului
În secolul al XVI-lea, Leonardo da Vinci, geniul renascentist, a făcut nenumărate proiecte pentru a realiza un aparat de zbor, analizând curenţii de aer, zborul păsărilor, dar încercările sale au eşuat.
Un secol mai târziu, în 1783, fraţii Montgolfier reuşesc să înalţe un balon cu aer cald, având la bord o raţă, o oaie şi un cocoş, iar o lună mai târziu, un om zbura deasupra Parisului într-un astfel de balon, într-o călătorie care a durat 25 de minute.
Un aparat asemănător avioanelor de astăzi – un deltaplan – a fost construit şi înălţat în 1809, de către savantul britanic Sir George Cayley, cel care a formulat şi câteva principii fundamentale ale aerodinamicii. Dar primul care a reuşit să zboare cu un aparat care a decolat pe propriile forţe (la 9 octombrie 1890) şi pe care l-a numit “avion” (din latinescul “avis” – “pasăre”) a fost francezul Clement Ader.
Fraţii Wright (1903, SUA) au rămas în istorie ca fiind cei care au efectuat primul zbor (de 12 secunde) controlat cu motor, la Kitty Hawk. În paralel, pionieri ai domeniului, ca Santos-Dumont și Traian Vuia dezvoltau propriile aparate.
Românii, activitate de pionierat în domeniul invenţiilor aviatice
În 1906, Traian Vuia, în Franţa, la Montesson, a zburat la un metru înălţime, ulterior la 2,5 metri înălţime, pe o distanţă de 25 de metri, înscriindu-se astfel în rândul pionierilor zborului.
Aurel Vlaicu, pilot şi inventator, inginer de aviaţie, a avut de asemenea performanţe în domeniu, în 1912, reuşind să obţină chiar Marele Premiu, la un concurs de aviaţie de la Viena. Din nefericire, un an mai târziu, şi-a pierdut viaţa într-un zbor lângă localitatea Câmpina, în tentativa de a traversa Carpaţii.
Primul avion cu reacţie din lume a fost proiectat tot de un român –Henri Coandă – prototipul fiind prezentat la Salonul de Aeronautică de la Paris, din 1910.
În timpul Primului Război Mondial, avionul devine armă și instrument strategic. După 1920, apar zborurile comerciale, după 1950, începe era avioanelor cu reacție şi a zborurilor intercontinentale. Astăzi, dronele, avioanele electrice, hipersonice, turismul spațial sunt în atenţia specialiştilor.
Istoria computerului – de la numărătoare, la Inteligență Artificială
Având în vedere rolul computerului în realitatea de astăzi, locul său în Top 10 invenţii care au schimbat fundamental lumea noastră este indiscutabil. A devenit creierul industriei moderne, motorul cercetării științifice, catalizatorul revoluției informaționale, “partenurul” zilnic, de la muncă, la gaming, de la comunicare, la creativitate.
Surprinzător, preocuparea pentru realizarea unui computer a apărut în împrejurările în care, la sfârşitul secolului al XIX-lea, numărul locuitorilor din SUA crescuse atât de mult, încât numărătoarea clasică (pe hârtie, cu scris de mână) devenise complet depăşită.
Pentru a eficientiza recensământul populaţiei, matematicianul Charles Babbage, considerat „părintele computerului”, proiectează o “mașina analitică” – cu memorie, cu unitate de procesare, de introdus date, care nu are însă succesul aşteptat.
În schimb, în anul 1890, inginerul şi statisticianul Herman Hollerith, care va înfiinţa, în 1911, Compania IBM, concepe un sistem computerizat, capabil să numere populaţia oraşelor în numai trei zile lucrătoare, aducând guvernului economii de cinci milioane de dolari.
Alan Turing, considerat a fi părintele informaticii și al inteligenței artificiale teoretice, creează, în jurul anilor 1930, conceptul de „mașină universală” – teorie matematică a computerului – şi construiește dispozitivul „Bombe” pentru a sparge codurile naziste (Enigma). El este şi creatorul celebrului “Test Turing”, un experiment din domeniul IA, pentru a da un răspuns la întrebarea: „Pot/ vor putea mașinile să gândească?”.
O istorie accelerată…
Primul computer electronic, complet funcțional, a fost “ENIAC”, a fost realizat în 1945, în SUA – ocupa 167 de metri pătraţi şi cântărea 27 tone, iar primul computer comercial a fost “UNIVAC” (1951), folosit inclusiv pentru a prezice rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA.
Anii 1970 reprezintă data de naştere a computerului personal – Intel 4004 (1971), primul microprocesor, Apple I (1976) – creat în garaj de Steve Jobs și Steve Wozniak, IBM PC (1981) – computer standardizat pentru birouri și acasă.
În anii 1990, apare Windows, interfața grafică prietenoasă, programele devin tot mai accesibile (Word, Excel, Paint), Internetul se popularizează, computerele, devenind adevărate portaluri către lume.
Astăzi, calculatoarele sunt peste tot, smartphone-urile au devenit veritabile computere de buzunar, computerele cuantice sunt în dezvoltare, Inteligența Artificială (AI) preia tot mai multe sarcini complexe.
Top 10 invenţii care au schimbat fundamental lumea noastră – Internetul, ţesătura digitală a lumii
Odată cu apariţia Internetului (“internetting” – interconectare de reţele), cu aproximativ o jumătate de secol în urmă, schimbul de informaţii în masă a devenit fără precedent.
Internetul are origini militare și academice – în 1969, a fost creată o reţea, ARPANET (SUA), pentru a conecta universități și a securiza comunicațiile în caz de război. Primul mesaj trimis a fost „lo” – voiau să scrie „login”, dar sistemul s-a prăbușit.
În 1989, Tim Berners-Lee propune ideea de World Wide Web – adică ceea ce numim azi „Internet” vizual (cu pagini web). Apar apoi browserele, e-mail-ul, Yahoo, Google, iar în anii 2000, social media (Facebook, YouTube, Wikipedia, Skype).
Computerele din toată lumea comunică prin protocoale (TCP/IP), iar informația circulă în pachete de date care găsesc cel mai rapid drum spre destinatar. Fiecare dispozitiv are o adresă IP, ca un buletin online.
Impactul Internetului asupra societăţii, în general, a fost şi continuă să fie uriaş. A permis un alt acces la educaţie, comunicare, comerţ global, a făcut posibilă apariția telemuncii, a Streamingului, uneori a revoluţiilor sociale (de exemplu, “Primăvara arabă”), a platformelor ChatGPT etc.
