Viaţa noastră în cifre – o realitate concentrată în statistici inedite

Viaţa noastră în cifre ne poate aduce o altă perspectivă asupra timpului. Săgeata timpului, pentru noi, oamenii, merge într-o singură direcţie, spre viitor. Felul nostru de a fi, percepţiile, obişnuinţele noastre ne spun mereu că timpul trece, că nimic din ceea ce s-a petrecut nu se poate schimba, că trecutul este irecuperabil, că timpul este ireversibil.

Sunt momente în care ne-am dori să încetinim timpul, să ne bucurăm de prezent, să dilatăm clipa. Dar nimeni nu poate da timp timpului. Şi cât de mult timp pierdem uneori încercând să câştigăm timp. Oamenii spun că timpul trece, timpul “spune” că oamenii trec.

Cât dormim într-o viaţă? Cât râdem? Cât stăm la masă, la locul de muncă, la birou, în vacanţe? Cât timp petrecem făcând diverse activităţi? Cât însumează gesturile mărunte, pe care, de multe ori, nici nu le raportăm la timp, pentru că nu ne imaginăm că ar conta. Iată câteva exemple pentru “viaţa noastră în cifre”, luând ca reper o vârstă de 80 de ani:

• Un sfert din viaţă îl petrecem dormind. Aşadar, până la 80 de ani, adunăm circa 27 de ani de somn, adică în jur de 2 800 de ore sau 118 zile pe an. Probabil că, raportându-ne la viaţa noastră în cifre, am fi tentaţi să spunem că atât de mult timp consacrat somnului ar fi unul pierdut. În realitate, sunt necesare minimum 7 ore de somn pe noapte, răstimp în care ne refacem fizic şi mental, ne fortificăm sistemul imunitar, pielea noastră se regenerează, se reglează hormonul de creştere la copii, se dezvoltă capacitatea cognitivă. Iar din timpul dedicat somnului, în fiecare noapte, în jur de o oră şi jumătate visăm. La toate aceste date ar mai trebui să adăugăm faptul că, dintr-o viaţă, aproximativ şapte ani reprezintă timpul petrecut în aşteptarea somnului.
• În legătură cu timpul petrecut la muncă, o statistică UE recentă arată că românii muncesc aproape 34 de ani de-a lungul vieţii, sub media europeană, care este de 36 de ani. Cel mai puţin muncesc italienii (32 de ani), croaţii (32,5 ani), polonezii şi belgienii (32,6 ani), la polul opus situându-se islandezii (46 de ani), elveţienii (42, 6 ani), suedezii (42 de ani), olandezii (41 de ani), danezii (40 de ani). Dacă, în Uniunea Europeană, în anii 2000, trendul este crescător, România este singura ţară în care media anilor de muncă a scăzut cu circa 2,2 ani. Aceste cifre nu indică faptul că unii muncesc mai mult sau mai puţin, ci sunt în legătură cu speranţa de viaţă (România situându-se pe ultimul loc, din acest punct de vedere) şi cu rata de participare la “câmpul muncii”. Iar timpul propiu zis de muncă, la serviciu, într-o viaţă, este de aproximativ 99 100 ore, adică în jur de 11 ani, la care se adaugă aproximativ un an, care înseamnă timpul pentru deplasare la locul de muncă.

• Viaţa noastră în cifre spune că, din 80 de ani de existenţă, un om consacră statului la masă, cumulat, circa patru ani, timp în care consumă în jur de 350 de tone de hrană, din care două tone de carne şi peste, circa 6000 de ouă, două tone de lichide.
• Suntem în mişcare continuă. Într-o viaţă, un om petrece 30 de ani în picioare, 19 ani aşezat, 16 ani mergând, 3 ani în mijloace de transport, 6 luni în diverse blocaje în trafic.
• Deşi mulţi oameni încearcă să fie, în general, bine dispuşi şi optimişti, se pare că momentele în care râdem înseamnă în total, într-o viaţă, doar 115 zile, cu unele diferenţe dictate şi de vârstă (tinerii râd mai mult). Statisticienii au mai constatat că, înainte de anii 1950, oamenii râdeau de trei ori mai mult, ceea ce ar trebui să ne facă să ne gândim la motivele care au generat astfel de diferenţe. În schimb, pentru a ne plânge de diverse lucruri, consumăm în jur de 5 luni din viaţă.

• O statistică recentă, pentru viaţa noastră în cifre, raportată la realităţile lumii moderne, arată ca mulţi oameni petrec în jur de cinci ani din viaţă pe Internet, pe reţelele sociale, iar cifra este în creştere, la care se adaugă circa 11 ani în faţa televizorului.
• O companie de produse cosmetice a făcut un sondaj, pentru “viaţa noastră în cifre” şi a ajuns la concluzia că femeile petrec circa 130 de zile, adică peste 3000 de ore, pentru duş, machiaj, alegerea hainelor, în timp ce bărbaţii consumă pentru a se pregăti să iasă din casă în jur de 46 de zile într-o viaţă – adică o diferenţă notabilă de timp. În schimb, bărbaţii consumă în jur de 3000 de ore (aproximativ 125 de zile) cu bărbieritul.
• Revista New Strategist a calculat şi a ajuns la concluzia că, de-a lungul vieţii, 23 200 de ore sunt ocupate cu spălatul rufelor, iar o femeie consumă peste 46 000 de ore cu treburile casnice.
• Cercetătorii de la London Metropolitan University au calculat că 4 ani din viaţă sunt ocupaţi, în cazul unor persoane, cu telefoanele de serviciu, nepunându-se în calcul, aici, şi convorbirile cu familia şi prietenii.

Viaţa noastră în cifre – alte statistici inedite despre om

• În fiecare oră petrecută într-o încăpere, o persoană eliberează, în aer, circa 37 de milioane de bacterii.
• 72 de muşchi din corp interacţionează pentru ca omul să poată vorbi, iar pentru a sta în poziţie verticală, alţi 300 de muşchi. Cel mai rapid muşchi din corp este cel al ochiului.
• În fiecare zi, un fir de păr creşte cu aproximativ 3 milimetri, iar într-o lună, fiecare persoană pierde peste 1 500 fire de păr, din cele peste 100 000 câte sunt în total, acestea putând suporta, teoretic, o greutate de 500 de kilograme.
• În fiecare minut, un om inspiră şi expiră de 16 -25 de ori.
• Peste 70 000 de gânduri ne trec zilnic prin minte, iar creierul uman este capabil să stocheze de cinci ori mai multă informaţie decât cea cuprinsă, de exemplu, în Enciclopedia Britanică. Prin comparaţie cu un computer, complexul sinaptic al creierului uman echivalează cu aproximativ 1000 teraocteţi sau 1 024 000 gigaocteţi şi ar putea procesa 38 000 de bilioane de operaţii pe secundă.
• 4 persoane din 10 au dureri de cap atunci când mănâncă îngheţată, adică suferă de nevralgie ganglionară sfeno-palatină.
• În fiecare noapte, în timpul somnului, creştem cu circa 8 milimetri, pe care îi pierdem în timpul zilei, explicatia fiind legată de “tasarea” discurilor intervertebrale când stăm în picioare.
• Puse cap la cap, arterele, venele şi capilarele unui adult ar ajunge pentru a înconjura Pământul de patru ori, iar lungimea vaselor de sânge este de 12 000 de kilometri.
• Viaţa noastră în cifre şi medicii ne mai spun şi că, timp de aproape 37 de ore după moarte, creierul continuă să mai trimită semnale sub formă de impulsuri electrice. În timpul vieţii, creierul uman generează mai multe impulsuri electrice decât toate telefoanele din lume.
• O celulă din peretele stomacului trăieşte două zile, una din intestin, 12 ore, una din piele, patru săptămâni, iar o celulă nervoasă poate trăi până la 60 de ani.

• Şi fătul visează, în burta mamei, iar cei născuţi prematur se pare că visează mai mult la vârsta adultă.
• Oamenii de ştiinţă susţin că omul are mai mult decât cele cinci simţuri consacrate – auzul, văzul, gustul, mirosul şi simţul tactil – la acestea adăugându-se termocepţia (senzaţia de căldură), simţul echilibrului/ propriocepţie (conştiinţa propriului corp în spaţiu), nocicepţia (sensibilitatea la durerea fizică) şi cronocepţia (simţul timpului).
• Ochiul uman oferă o imagine mai bună decât un iPhone. Prin comparaţie cu o cameră digitală, calitatea imaginii pe care o oferă ochiul este de 576 megapixeli, în condiţiile în care cel mai performant iPhone din lume are numai 200 megapixeli. Dacă Pământul ar fi plat, ochiul nostru ar putea înregistra mişcarea la o distanţă de 48 de kilometri.
• Omul pierde aproximativ 20% din capacitatea de a simţi mirosurile până la vârsta de 20 de ani, iar până la 60 de ani, peste 50%.

• Cele 206 oase şi cele 68 de articulaţii din corpul uman fac din acesta o adevărată “maşinărie” rezistentă la tracţiune şi compresiune. Institutului American pentru Cercetare Biomedicală şi Spaţială a arătat, printr-o serie de experimente, că oasele noastre sunt construite precum “betonul armat”, sunt dure, rezistente şi flexibile şi se întăresc atunci când presiunea asupra lor creşte.
• În ombilic, care nu mai are niciun rol după naştere, există permanent o colonie de bacterii, care generează, după cum spun specialiştii, un ecosistem echivalent cu al unei păduri tropicale.

• Peste 300 de milioane de alveole există în fiecare plămân, adică echivalentul unei suprafeţe egale cu un mic teren de tenis. În 24 de ore, aproximativ 10 000 de litri de aer şi 800 de litri de sânge traversează plămânii.
• În fiecare secundă, corpul uman creează peste 25 de milioane de celule noi, pentru că, de-a lungul vieţii, fiecare organ, ţesut, celulă se înnoiesc periodic.
• În cursul unei vieţi, o inimă, care măsoară 14 – 16 centimetri şi are o greutate în jur de 300 de grame, bate de circa 2,5 miliarde de ori. La fiecare bătaie de inimă sunt pompate 71 de grame de sânge, iar distanţa pe care sângele o străbate prin artere, vene, capilare este de aproximativ 96 000 de kilometri.

Toate aceste realităţi – viaţa noastră în cifre – arată că organismul uman dispune de potenţialităţi uriaşe, că mecanismele corpului sunt precise ca un ceasornic elveţian, că le avem mereu la dispoziţia noastră. Important este să fim mereu conştienţi de existenţa noastră, care înseamnă timp în desfăşurare, un timp finit, dar căruia îi putem da sens.