Oricat ar parea de ciudat, ceasul cu apa este o inventie de la inceputurile civilizatiei umane si un obiect foarte cautat si apreciat si astazi, pentru ca intra in categoria tehnologiei ecologice. Primele instrumente de masurare a timpului au aparut in urma cu aproximativ 6000 de ani, in Babilonul antic, si erau niste cadrane solare, care indicau ora diurna in functie de umbra unei sageti de bronz, proiectata pe un cadran rotund, din piatra. Pentru masurarea timpului nocturn, se foloseau cadrane lunare/stelare, ora determinandu-se prin observarea stelelor fixe. Durata unei zile era masurata in 12 DANNA (echivalentul a doua ore actuale). In 30 de zile (adica 360 DANNA), luna parcurgea un ciclu complet de rotatie in jurul pamantului. Subdiviziunea unei DANNA era numita USH (1USH=4 minute), iar subdiviziunea unui USH era NINDAN (1 NINDAN=4 secunde).

“Aparate” similare erau utilizate si in China antica, inca din anul 2600 i.Hr. O mie de ani mai tarziu (desi nu se stie cu certitudine data aparitiei lui), ceasul cu apa s-a dovedit a fi mult mai exact. Numit si clepsidra (din grecescul “klepsydra” – “kleptein”, “a scapa, a se deroba” si “hydor”/”hydatos”- “apa”), este, probabil, cel mai vechi instrument de masurare a timpului indepedent de astronomie si aparitia lui se leaga tot de civilizatia babiloniana, precum si de cea egipteana. Principiul de functionare a ceasului cu apa era destul de simplu, bazandu-se pe scurgerea continua, printr-un orificiu, a unei cantitati constante de apa, dintr-un rezervor intr-altul (gradat), in care se afla un indicator, caruia i se imprima o miscare uniforma (ca a apei) indicand, in felul acesta, orele. Cea mai veche clepsidra (ceas cu apa), care s-a pastrat, a fost descoperita la Karnak, in 1904. Aceasta dateaza din mileniul al II-lea i.Hr. si se afla expusa la Muzeul civilizatiei egiptene din Cairo. Clepsidra este formata dintr-un vas conic, prevazut, la baza, cu un orificiu pentru scurgerea apei. Un astfel de ceas putea avea o abatere de maximum 5-10 minute.

Grecii si romanii au adaugat ceasurilor cu apa, pe care si ei le foloseau,  diverse angrenaje, care au dat mecanismelor mai multa precizie. Aceste inventii s-au amplificat si transmis, in diferite zone ale Europei, prin Bizant, in timp ce in Asia se faceau, de asemenea, progrese semnificative. nCeasurilor cu apa li s-au adaugat “clichete”, iste parghii atasate unor rotite care se miscau numai pana la un punct, producand un fel de “tic-tac”. Documentele au consemnat ca, in 797, Califul din Bagdad, Hâroun ar-Rachîd, i-a oferit lui Carol cel Mare, rege al francilor, in dar, un elefant alb si o clepsidra (ceas cu apa), expresie a nivelului tehnologic avansat al civilizatiei arabe. In secolul al XIII-lea, un inginer care lucra pentru regele din Diyar-Bakr (o provincie care, astazi, apartine Turciei) a conceput peste 50 de ceasuri, de diferite marimi si forme, printre care si ceasuri cu apa.

Ceasul antic cu apa, Foto: historiesofcatastrophicdreaming.wordpress.com
Ceasul antic cu apa, Foto: historiesofcatastrophicdreaming.wordpress.com

Treptat, apa din clepsidre a fost inlocuita cu ulei sau cu nisip (nu unul obisnuit, ci un amestec de pudra de marmura, de pudra de coji de oua, plumb sau zinc), o astfel de clepsidra fiind folosita pentru masurarea unor unitati de timp mai mici (o ora). Ceasurile mecanice au aparut mult mai tarziu, in secolul al XIV-lea, si functionau, la inceput, pe baza unor greutati agatate la capatul unor tije, apoi Galileo Galilei a avut ideea de se folosi, pentru confectionarea ceasurilor, de miscarea regulata a unui pendul.

Ceasurile de mana sunt inventii tarzii, care tin de secolul al XIX-lea. Au trecut secole pana la inventarea ceasului atomic (bazat pe atomi care vibreaza de milioane de ori pe secunda), avansul tehnologic solicitand masurarea unor intervale de timp incredibil de mici. De exemplu, pana si banalele ceasuri de mana, de astazi, cu cipuri de siliciu, presupun mii de vibratii pe secunda, iar un computer nu ar putea sa fie performant, ca viteza de lucru, daca nu ar avea un regulator de timp cu valori cuprinse intre 4 000 si 20 000 de cicluri pe secunda.

Paradoxal, daca unul dintre cele mai vechi instrumente de masurare a timpului a fost ceasul cu apa, la momentul actual, unul dintre cele mai populare gadget-uri este… tot ceasul cu apa. Nu necesita surse de electricitate sau baterii. In alcatuirea lui intra un recipient cu apa si un cip de memorie (pentru ora si minut), principiul de functionare bazandu-se pe convertirea ionilor din apa in energie electrica. Este un eco-ceas (pentru birou sau pentru acasa), interesant ca design, precis, ca orice alt ceas, are alarma, afiseaza temperatura si necesita umplerea cu apa, in functie de model, o data la 1-2 luni. De fapt, trebuie adaugata apa in momentul in care afisajul orei incepe sa slabeasca. Nu numai ca este economicos, dar orice produs care functioneaza fara electricitate/baterii este un semn bun pentru relatia cu resursele naturale ale planetei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.