Construita pe structura unei ferme, Abatia Vadstena a fost infiintata de Sf. Brigita a Suediei, in anul 1346, cu ajutorul regelui Magnus al IV-lea al Suediei si al reginei Blanche de Namur. In fapt, capetele incoronate au donat zece ferme, printre acestea aflandu-se si cea din Vadstena. Mai apoi, in anul 1370, avea sa primeasca binecuvantarea papei Urban al V-lea si, in anul 1834, a fost sfintita de episcopul de Linkoping – dioceza pe raza careia se afla. De mentionat este ca motivul pentru care Abatia Vadstena a primit binecuvantarea abia in acel an a fost legat de moartea Sf. Brigita. Fiica acesteia, Sf. Ecaterina, a ajuns cu ramasitele mamei sale in anul 1734, numai ca si aceasta avea sa moara in anul 1381, in tot acel timp negasind decat cateva calugarite noi.

Chiar si asa, aceste calugarite noi au ales-o pe Ecaterina sa le fie stareta. In sfarsit, Sf. Brigita a fost canonizata in anul 1391, aducand abatiei faima si bogatie, asa cum documentele vremii ne arata. Dar, in anul 1523, din pacate, abatia a fost pradata din ordinele regelui Gustav Vasa, pamanturile i-au fost confiscate fraudulos, cladirile distruse si majoritatea cartilor si a obiectelor de valoare din abatie au fost furate. Mai tarziu, mai cu seama in anul 1580, regele Ioan al III-lea a luat decizia de a restaura Abatia Vadstena din Suedia. Dupa luarea acestei decizii, comunitatea abatiei s-a dezvoltat.

Si, iarasi, cand abia visul Sf. Brigita si al fiicei ei incepuse sa prinda contur in adevaratul sens al cuvantului, abatia a fost din nou ocupata si jefuita in anul 1594, de aceasta data, de ducele de Sodermanland, nu peste mult timp, viitorul rege Carol al IX-lea. Se pare, din prisma acestor evenimente nefericite, ca Abatia Vadstena era un loc considerat o primejdie pentru atingerea unor scopuri asa zise inalte. In fine, unele cladiri ale abatiei sunt inca in picioare, dar nu mai sunt folosite in scopuri religioase, din motive lesne de inteles.

De altminteri, ordinul infiintat de Sf. Brigita este unul monastic, urmand regulile Sf. Augustin si in Evul Mediu erau acceptate atat femeile, cat si barbatii devotati patimilor lui Hristos, respectiv oamenii credinciosi. Atunci, femeile deveneau calugarite si traiau intr-o izolare perfecta, de vreme de barbatii erau predicatori si misionari, fiind deosebit de eficienti in propagarea culturii si, mai ales, a literaturii crestine. Acesta a fost, pana la urma, si una dintre cauzele calugaritelor, predicatorilor ori misionarilor, mai ales ca ei si-au putut cristaliza intentiile, deoarece operele lor literare contineau portiuni din Biblie traduse in suedeza, facand-o astfel accesibila marelui public. Cu alte cuvinte, in acea perioada incepuse sa se contureze puternic dorinta oamenilor de a avea acces la biblie in limba natala. In cele din urma, ordinul infiintat de Sf. Brigita avea sa se extinda rapid si, in anul 1515, existau deja 27 de abatii, dintre care 13 se aflau numai in Suedia.

De mentionat, totodata, pentru turistii interesati sa viziteze aceasta uluitoare cladire este ca Abatia Vadstena a fost renovata si modernizata recent, iar cladirile au fost folosite, de aceasta data, intr-un nou scop. De pilda, manastirea calugarilor a fost spital, iar cea a calugaritelor, capela, devenind, pana la urma spital psihiatric, dupa ce anterior fusese ospiciul de nebuni Vadstena, cam pana in anii 1980. Astazi, Abatia Vadstena este deschisa circuitului turistic, putand fi vizitata de cei interesati in Ostergotland, Vadstena, oras care s-a dezvoltat, de-a lungul timpului, in jurul abatiei.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ