Abatia Vezelay din Franta este cea mai mare biserica construita in stil roman din Franta, fiind cu doar 9 metri mai mica decat Catedrala Notre-Dame din Paris. Intrucat aici s-a presupus ca erau tinute ramasitele Mariei Magdalena, Abatia Vezelay din Franta a fost un mare centru de pelerinaj in Epoca Medievala. Istoria acestei abatii a inceput in anul 860 i.Hr., cand Contele Gerard de Roussillon a donat dealul pe care se afla aceasta, pentru a fi construita o manastire. Constructia abatiei a fost supravegheata de catre staretul abatiei Cluny. In anul 879, abatia a fost terminata, iar primul sau staret a fost Eudes. Mai tarziu, invadatorii normanzi au distrus abatia, aceasta fiind restaurata de staretul Geoffrey in secolul al 11-lea.

Pe timpul staretului Geoffrey abatia Vezelay din Franta a inceput sa fie asociata cu Sfanta Maria Magdalena, iar o scrisoare papala ce dateaza din anul 1050 arata ca la acea vreme numele sfintei facea parte din titlul oficial al abatiei. Tot in aceasta perioada, calugarii de la Vezelay au inregistrat un document conform caruia mormantul Sfantului Maximinus si mormantul Sfintei Magdalena fusesera deschise, iar ramasitele lor fusesera mutate la Vezelay. Putin mai tarziu, un alt document spune ca doar ramasitele Sfintei Magdalena fusesera luate si aduse aici. Timp de 2 secole, aceste documente ale calugarilor au fost luate de bune. Bulele papale ale papilor Lucius III, Urban III si Clement III, au confirmat declaratia lor conform careia la abatia Vezelay din Franta se aflau ramasitele Sfintei Magdalena. Datorita acestui mormant, incepand cu secolul al 12-lea tot mai multi pelerini au inceput sa vina la Vezelay. Aceste pelerinaje au dus la cresterea numarului de locuitori din orasul de langa abatie si la cresterea prestigiului si averii abatiei Vezelay.

Constructia bazilicii actuale a inceput in anul 1096, sub supravegherea staretului Artaud, pentru a onora cum se cuvine ramasitele Sfintei Magdalena si pentru a primi numarul mare de pelerini. Bazilica a fost terminata in anul 1104, pe timpul noului staret Paschal II, care era succesorul lui Artaud. La scurt timp dupa constructia bazilicii a izbucnit un conflict. Staretul le-a cerut bani locuitorilor din Vezelay pentru cheltuielile de reconstructie a bisericii, iar calugarii au refuzat sa le dea acestora independenta politica. Aceasta a avut ca rezultat o insurectie in iulie 1120, in care abatia a fost incendiata, iar staretul a fost omorat. Staretul Renaud de Semur, care mai tarziu a devenit Arhiepiscop de Lyon, a construit bazilica de la zero si a adaugat un palat. Naosul bazilicii a fost construit intre anii 1120 si 1132, iar pronaosul a fost construit intre anii 1140 si 1150. Strana originala a fost distrusa intr-un incendiu in anul 1165, si a fost reconstruita mai tarziu in stil gotic.

In 1161, in timp ce abatia era condusa de staretul Pontius de Montboisier, un fost calugar de la abatia Cluny, aceasta s-a emancipat de sub dominatia abatiei Cluny si si-a declarat autonomia. Prestigiul abatiei a inceput sa scada incepand cu anul 1280, cand calugarii dominicani de la bazilica Sfantului Maximin din Provence au inceput sa sustina ca adevaratele ramasite ale Mariei Magdalena se aflau in bazilica lor. In secolele 14 si 15, numarul pelerinilor care vizitau abatia Vezelay din Franta a inceput sa scada foarte mult. In 1538, Bula Papala a Secularizarii, solicitata de Regele Francis I si de catre calugari, a transformat abatia intr-o simpla biserica colectiva. In timpul Razboaielor Religioase din secolul al 16-lea, abatia a fost pradata de hughenoti. Acestia au transformat cladirea intr-un grajd si depozit, si au ars relicvele. In timpul Revolutiei Franceze, cladirile vechi ale manastirii au fost distruse si vandute la licitatie. Numai bazilica, sihastria si dormitorul comun au scapat de la demolare. In 1876 Ahiepiscopul din Sena a incercat sa restaureze bazilica. Acesta a adus aici o relicva a sfintei pe care Martin IV o daruise Episcopiei din Sena in 1281.

Abatia Vezelay din Franta este astazi renumita pentru naosul in stil roman, a carui lungime rivalizeaza cu cea a naosului din Catedrala Notre-Dame din Paris, strana in stil gotic si pentru pronaosul care are o marime impresionanta, de 1,2 kilometri patrati. Bazilica este faimoasa pentru sculpturile in stil roman, care decoreaza arcada semicirculara de deasupra usii si varfurile pilonilor. De pe terasa din spatele abatiei se poate vedea privelistea minunata oferita de vaile luxuriante si colinele dealurilor. Strana in stil gotic a fost reconstruita intre anii 1170 si 1210, fiind foarte similara cu cea din catedrala din Sena. Aceasta este un exemplu al adoptarii timpurii al stilului gotic in Burgundia. Strana este decorata foarte sumar si nu are deloc vitralii, frumusetea sa bazandu-se numai pe linile arhitecturale elegante si pe felul in care lumina patrunde in interior. In cripta bazilicii se afla relicvarii care pastreaza cateva ramasite ale Sfintei Maria Magdalena, insa acestea nu sunt relicvele originale care au atras numerosii pelerini in Epoca Medievala, intrucat cele originale au ars in vremea Razboaielor Religioase din secolul al 16-lea.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ