Archelon, cea mai mare țestoasă marină preistorică cunoscută, trăia în Cretacicul superior, acum aproximativ 70 de milioane de ani.
Testoasa Archelon a fost o reptila marina preistorica foarte asemanatoare cu testoasele marine de azi. Aceasta reptila traia atat in mediul acvatic cat si terestru, popula zonele de tarm si se hranea in special cu pesti si meduze. Avea corpul protejat pe partea ventrala de un plastron si pe partea dorsala de o carapace ce prezenta o serie de gauri circulare si crapaturi care ii diminuau mult din greutate, astfel incat reptila se deplasa mai usor in ambele medii de viata.
Reproducerea și protecția ouălor
In perioada de reproducere imperecherea intre mascul si femela avea loc in apa, apoi femela venea pe uscat, isi sapa gropi adanci in nisip in care isi depunea ouale, apoi le astupa pentru mentinerea temperaturii constante necesare clocirii cat si pentru ascunderea acestora de pradatori.
Gropile erau sapate cu ajutorul membrelor posterioare care prin forma lor se asemanau cu doua lopeti uriase. Unii cercetatori considerau ca aceste reptile aveau un corp extraordinar de masiv pentru a se deplasa pe uscat, de aceea concluzia lor a fost ca femelele isi tineau ouale in corp si nasteau dupa o perioada pui vii.
Descoperirea și clasificarea țestoasei Archelon
Ramasitele sale fosile au fost descoperite in anul 1970, in Kansas si Dakota de Sud, si datau de acum 70-65 de milioane de ani in urma, din era Mezozoica, din perioada Cretacicului superior. Fosila gasita in Dakota de Sud este considerata un gigant Archelon ce masoara 4 m. Pe baza studiului facut asupra lor paleontologul George Reber Wieland a descris aceasta specie in anul 1896 si a numit-o Archelon ischyros.
In anul 1900 este descrisa o noua specie pe baza analizei facute asupra altor ramasise fosile si este numita Archelon marshi in onoarea marelui paleontolog american Charles M. Otniel. Expertii au estimat lungimea unui exemplar adult ca fiind de aproximativ 4 m si greutatea de 2 tone.
Specia Archelon a fost clasata in ordinul Testudines, familia Protostegidae.
Relația Archelonei cu ecosistemul marin preistoric
Archelonul juca un rol crucial în menținerea echilibrului ecosistemului marin din Cretacicul superior. Consumul său de meduze ajuta la controlul populației acestora, prevenind astfel perturbarea lanțului trofic.
Mai mult, migrațiile sale regulate între zonele de reproducere și cele de hrănire au favorizat dispersia nutrienților în habitatul marin. Acest comportament, combinat cu dimensiunile sale impresionante, poziționa Archelonul în vârful ierarhiei prădătorilor marini non-carnivori, având puțini rivali în apele preistorice.
Potențialele amenințări ale Archelonei în epoca dinozaurilor
Deși Archelonul era un gigant al apelor, acesta nu era lipsit de amenințări. Prădătorii marini, precum mosasaurii, reprezentau un pericol constant, mai ales pentru ouăle sale depuse pe țărm. În plus, schimbările climatice și activitatea tectonică din perioada Cretacicului superior ar fi putut influența disponibilitatea hranei și a zonelor de cuibărit, contribuind la dispariția treptată a acestei specii iconice.
