Arcul lui Germanicus este una dintre ramasitele ocupatiei romane a Galiei, constructia aflandu-se in orasul Saintes, situat la randul sau in sud-vestul Frantei. Asezarea a fost ocupata de romani si pe atunci se numea Mediolanum Santonum. Intemeiata in anul 30 i.Hr., acolo unde drumul care lega Bordeaux, pe atunci Burdigala, de Lyon trecea prin zona raului Charente. Important de mentionat este, de asemenea, faptul ca Lyon era, la acele vremuri, capitala a Galiei si se numea Lugdunum.
Impresionantul arc de triumf a fost, in sfarsit, construit in jurul anului 20 d.Hr. in cinstea unei triade de lideri romani, si anume celui de al doilea imparat al Romei, Tiberiu, o figura nu foarte populara printre romani, fiului sau natural, Drusus, si celui adoptiv, pe numele sau Germanicus. Acesta din urma fusesera botezat astfel in urma unei serii de campanii militare duse in Germania. Un alt aspect important referitor la aceasta structura este ca cel care a suportat costurile constructiei a fost un cetatean bogat, pe numele sau C. Julius Rufus.
Per ansamblu, Arcul lui Germanicus nu impresioneaza prin elemente arhitecturale complicate, constructia in sine fiind destul de simpla, mai ales daca facem o comparatie cu alte structurii romane asemenea. Se presupune ca arcul era oarecum simplu si datorita faptului ca ar fi avut un rol functional, fiind folosit ca poarta ce ducea spre pod. Desigur, constructia era si un monument care comemora victoriile obtinute de cei trei lideri romani. Asemenea multor orase aflate sub ocupatie romana, si Saintes a inceput sa se dezvolte, cam in acele vremuri, asezarea fiind mai bogata cu o baie publica si un amfiteatru impresionant, ce avea o capacitate de aproximativ 15.000 de locuri.
Amifiteatrul inca poate fi zarit pe coasta unui deal din imediata apropiere, parand un strajer care apara imprejurimile frumoase din aceasta regiune. Tocmai de aceea, atunci cand turismul a devenit o activitate pe deplin exploatata in Franta, oamenii au inceput sa vina in numar mare sa viziteze orasul Saintes, frumusetea sa fiind completata de ruinele romane.
De pilda, scriitorul englez Thomas Browne scria, in anul 1662: „Mai sunt de vazut cateva ruine ale maretiei romane… mai ales doua arce impozante de pe pod, care contine cu totul paisprezece arce”. Podul despre care scria scriitorul Thomas Browne a fost daramat undeva prin secolul al XIX-lea, cand s-a luat decizia construirii unui alt pod, mai lat si mai functional, in definitive, a unuia potrivit pentru un oras care se dezvolta uluitor de rapid si in care comertul devenise una dintre principalele activitati.
In pofida faptului ca autoritatile voiau sa schimbe fata orasului Saintes, Arcul de triumf al lui Germanicul nu a fost supus aceluiasi tratament, oficialii cazand de acord in privinta importantei monumentelui, drept pentru care au cerut dezasamblarea sa cu multa grija, ca mai apoi, sa fie reconstituit pe celalalt mal al raului. Aceasta operatiune a fost supravegheata de cei mai buni arhitecti si ingineri ai vremii din acea regiune. In prezent, arcul, o ramasita de mare importanta pentru istoria Frantei, descrie o parte din influenta romana asupra istoriei Frantei.
