Biserica fostei Mănăstiri Negoești se află în comuna Şoldanu din judeţul Călăraşi. Biserica a fost construită în secolul al XVII-lea, fiind începută de slugerul Stanciu şi terminată de Matei Basarab şi Elena, soţia acestuia.
Biserica poartă hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi este un monument istoric şi religios. La fel ca cele mai multe biserici ridicate în acele vremuri, şi aceasta a fost înconjurată de un zid de incintă, pentru a o apăra de eventualii duşmani. Acest zid avea formă de patrulater neregulat, fiind realizat din cărămidă şi piatră.
La un an după ce Matei Basarab a finalizat construcţia, a închinat-o unei mănăstiri de pe Muntele Athos, fapt ce a atras după sine prosperitate. Domnitorul a avut grijă ca mănăstirii să nu îi lipsească nimic şi i-a dăruit multe obiecte necesare unei vieţi liturgice, precum şi proprietăţi. De asemenea, după moartea sa, domnitorii Ţării Româneşti şi boierii de prin aceste locuri nu au lăsat-o de izbelişte, ci s-au ocupat ca ei să nu-i lipsească nimic.
Biserica fostei Mănăstiri Negoești şi, mănăstirea în general, a avut de suferit spre sfârşitul secolului al XVII-lea, când atacurile otomane au fost numeroase. Turcii au distrus o parte din lăcaş şi au furat multe lucruri de preţ. Se pare că, un secol mai târziu, biserica a fost locul de întâlnire al lui Constantin Mavrocordat şi al lui Ibrahim Pașa. Cei doi s-au întâlnit pentru a discuta despre conflictele de graniţă, care păreau să nu se mai termine.
Din păcate, mănăstirea a fost părăsită la începutul secolului al XIX-lea, iar biserica şi celelalte clădiri au fost lăsate în paragină, ajungând nişte ruine. Pentru că nu s-a mai ocupat nimeni de ansamblu, hoţii au pus mâna pe tot ce au prins, până şi pe ferestrele de fier. Zidul de incintă a fost distrus, iar clopotniţa dărâmată.
Cu toate acestea, în anul 1849, Mitropolia Ţării Româneşti a intervenit şi, cu ajutorul banilor trimişi de pe Muntele Athos, mănăstirea a fost refăcută în totalitate. Însă a urmat legea secularizării averilor manăstireşti, când biserica a devenit una de mir, iar averea a fost luată de stat.
Picturile din Biserica fostei Mănăstiri Negoești au fost grav afectate în timpul atacurilor otomane, însă la jumătatea secolului al XIX-lea ele au fost restaurate. Începând cu anul 1935, în biserică nu au mai fost ţinute slujbe, însă acest lucru se pare că se va schimba în curând. Deşi după Revoluţia din 1989 au fost efectuate câteva lucrări de restaurare, ele nu au schimbat prea multe lucruri.
Astăzi, Biserica fostei Mănăstiri Negoești este flancată de schele, semn că autorităţile şi-au dat seama de importanţa pe care o are acest sfânt lăcaş religios. De altfel, preotul comunei îşi doreşte ca mănăstirea să se reînfiinţeze şi poate, în următorii ani, acest lucru se va întâmpla.
Biserica se remarcă prin arhitectura sa distinctă, caracterizată prin elemente specifice perioadei de construcție, și a fost un centru spiritual important pentru comunitatea locală. Conservarea și restaurarea bisericii de-a lungul timpului au permis păstrarea multor detalii originale, oferind vizitatorilor o fereastră spre trecutul cultural și religios al zonei.
Structura bisericii și detaliile sale interioare, cum ar fi picturile murale și iconostasul, sunt exemple remarcabile de artă religioasă, reflectând măiestria artizanilor epocii. De asemenea, biserica a fost martora multor evenimente istorice, fiecare dintre acestea contribuind la bogăția narativă a locului.
