Zona Maramureşului este atât de bogată în oferte turistice, încât singurul lucru care nu este disponibil în limitele acestuia este marea. În rest, regiunea acoperă totul, de la excursii pe munte şi sporturi extreme, la turism cultural şi religios.
Mai mult de 30 de zone naturale protejate, pajişti line, pline de iarbă în timpul verii şi de zăpadă în timpul iernii, munţi acoperiţi de păduri veşnic înverzite, toate se oglindesc în ape limpezi, de cristal, întinse pe toată regiunea.
Însă Maramureşul nu oferă numai o lecţie de geografie; cultura şi istoria sunt două dintre caracteristicile principale care definesc acest teritoriu. Există în această zonă numeroase locuri istorice, muzee şi case memoriale. Faima regiunii se datorează mai ales monumentelor arhitecturale tradiţionale, peste 200, perfect păstrate până în prezent. Toate acestea sunt pentru locuitori parte din viaţa de zi cu zi: case tradiţionale încântătoare, porţi minunate din lemn, cunoscute peste tot în lume, biserici frumoase din lemn, cu turnuri care parcă ating cerul.
Construite cu secole înainte şi decorate în interior cu fresce extraordinare, bisericile din lemn din această regiune nu reprezintă un simplu muzeu: ele sunt deschise pentru public, iar slujbele se fac regulat.
Unicitatea şi marea valoare a acestor biserici au fost recunoscute de către una dintre cele mai importante autorităţi ale lumii, UNESCO, ce a inclus opt dintre ele în Lista Internaţională a Moştenirilor.
Cavnicul este unul dintre cele 13 orașe ale județului Maramureș, care, de la începutul existenței sale până în zilele de azi, a fost un important centru de exploatare a metalelor nobile și neferoase, precum aur, argint, cupru, plumb, zinc.
Localitatea datează de prin 1250-1300 și este legată de extracția aurului și argintului din mine. Minele au fost la început proprietatea regelui maghiar Carol Robert, mai târziu a guvernatorului Ungariei Ioan de Hunedoara, a principilor Transilvaniei, a erariului ungar și a unor societăți miniere.
Printre obiectivele turistice de excepție ale localității, se află și Biserica ortodoxă „Nașterea Maicii Domnului” care este situată în Țara Chioarului, pe valea Cavnicului și a fost construită între 1796-1798, din bârne asamblate în sistem „Blockbau”, ctitori fiind sătenii. Satul Plopiș s-a format pe malul stâng al râului Cavnic, într-o zonă colinară de pe versantul sudic al Munților Gutâi, pe malul opus al văii fiind satul Șurdești.
Este menționat documentar pentru prima dată în 1583, în urbariul Cetății Chioar, ca făcând parte din localitățile ce aparțin de aceasta. La data construirii bisericii, comunitatea număra doar 200 de suflete.
Buni lemnari, cunoscuți fiind pentru frumoasele lăzi de zestre cu care au împânzit ținutul, locuitorii încep în anul 1796 edificarea unei noi biserici care să înlocuiască vechiul lăcaș de cult. La 12 noiembrie 1811, spre bucuria celor 49 de familii-ctitor, are loc sfințirea bisericii.
În anul 1901, biserica este reparată; posibil că tot atunci se ridică tribuna (balconul). În anul 1961, a fost restaurată de către Direcția Monumentelor Istorice. În 1981, pereții sunt zugrăviți cu var. Ultima restaurare s-a făcut între anii 1990-1991, pe cheltuiala credincioșilor ortodocși din parohie.
Biserica este un centru viu al comunității, găzduind regulat evenimente religioase care aduc împreună familii din întreaga regiune, consolidând legăturile comunitare și oferind un sprijin spiritual continuu pentru locuitori.
Pe lângă rolul său spiritual, biserica contribuie și la educarea tinerilor, oferind programe de învățământ religios și activități culturale care încurajează respectul față de tradiție și valorile morale.
