Satul Adoni este atestat din secolul al XII-lea sub numele de Odon. În secolul al XIII-lea, a fost posesiune a episcopului de Zagreb. A fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1237, sub numele de terra Odun.
Pe raza satului, s-au descoperit urme de locuire din epoca bronzului (cultura Otomani), precum şi urme de locuire din epoca medievală timpurie (secolele IX-XII). La începutul secolului al XIX-lea, familia Heller a construit aici un castel, din care nu s-au mai păstrat decât puţine ruine. Satul a fost şi este majoritar maghiar.
La Adoni prezintă interes cetatea de pământ şi ştrandul termal, care era foarte renumit, dar acum e părăsit, aşteptând investitori. Biserica romano catolică, cea greco catolică şi cea reformată sunt toate monumente de arhitectură. Biserica romano-catolică cu hramul „Sfânta Treime” a fost construită în anul 1786.
Interiorul bisericii, capturat în lumina dimineții, ilustrează arta sacrală și decorul care aduc la viață tradițiile catolice și dedicația față de credință.
Imaginea unei slujbe în desfășurare subliniază importanța bisericii ca centrul spiritual al satului, unde tradițiile religioase continuă să fie vii și să inspire comunitatea.
Istoria Bisericii Romano-Catolice din Adoni este strâns legată de evoluțiile sociale și politice ale regiunii. Prezența episcopului de Zagreb în secolul al XIII-lea și influența familiei Heller în secolul al XIX-lea sunt mărturii ale schimbărilor de putere și cultură. Situl a văzut perioade de prosperitate și declin, fiecare adăugând un nou strat la complexitatea istorică a locului.
Ruinele castelului Heller, deși reduse, și descoperirile arheologice din preajmă, precum cele din epoca bronzului și medievală timpurie, reiterează importanța Adoniului ca loc de intersectare culturală și istorică în Bihor. Această biserică nu este doar un punct de rugăciune, ci un simbol al rezilienței și adaptabilității comunității maghiare din Adoni.
