Adevarata broasca testoasa de uscat este reprezentata de genul Testudo, iar cea mai cunoscuta specie, este broasca testoasa greceasca (Testudo graeca ibera, sau Testudo hermanni).

Aceasta se prezinta cu o carapace moderat bombata, mai curbata posterior catre placile codale, decat anterior, placa supracodala este dubla. Plastronul este turtit la femela, iar la mascul, partea pectorala este putin adancita. Areolele mediane ale tuturor placilor sunt marcate prin linii de crestere evidente. Fiecare placa este de culoare neagra, iar marginile negre-galbui. Plastronul prezinta o dunga longitudinala, lata si galbena si parti laterale galbene, in timp ce toate celelalte parti sunt de culoare neagra.

Capul este mare, iar botul turtit. Partile superioare si laterale ale capului sunt acoperite de o placa prefrontala mare si rotunda, de o placa frontala mai mica si de cate o placa parietala foarte lunga. Restul capului este acoperit cu placi mici, neregulate. Capul, gatul si membrele au un colorit verzui.

In ceea ce priveste coloritul si numarul ghearelor exista o mare variabilitate. Aceste variatii pot merge pana acolo, incat pe o laba anterioara sa se gaseasca patru gheare, iar pe cealalta cinci. Coada se termina cu un pinen cornos, tare, usor curbat, care la femela este mai scurt si mai gros la baza, decat la mascul. Femela intrece in marime masculul. Lungimea carapacei la animalul matur este de cca. 20 cm.

Broasca testoasa de uscat greceasca a primit denumirea dupa patria sa de origine. Se gaseste insa, si in toata Peninsula Balcanica, in centrul si sudul Italiei, in Sicilia, Sardinia, Corsica, Insulele Baleare si in sudul Frantei. Locuieste in regiuni secetoase, cu tufisuri.

Hrana ei principala consta din ierburi si buruieni, dar nu alege, si mananca atat materiile de origine animala, cat si vegetala (intrate in putrefactie). Intrucat consuma si melci, viermi si insecte, este folosita in tarile sudice pentru combaterea acestora din gradini.

La inceputul primaverii, in perioada imperecherii, broasca testoasa de uscat scoate anumite sunete. Ouale albe, de marimea unei nuci si cu coaja tare, le depun in mai sau iunie la loc insorit, intr-o adancitura a solului si le acopera atent cu pamant. Puii (de marimea unei jumatati de nuca mare) apar in luna septembrie.

In unele regiuni ale Europei de sud, locuitorii folosesc broasca testoasa de uscat greceasca pentru prepararea unei supe. In captivitate poate fi hranita cu salata, fructe, rame, cu viermi de faina, sau cu carne cruda. Mananca si paine alba muiata in lapte sau apa. Este foarte important sa fie tinuta intr-un loc caldut, in perioada hibernarii.

In tara noastra, aceasta broasca testoasa este raspandita in nord-vestul Olteniei si in sud-vestul Banatului, de o parte si de alta a bazinului Cernei si pe malul Dunarii. Aici traieste mai mult in locuri deschise si se ridica pana la altitudini de 600-700 m.

Broasca testoasa de uscat maura (Testudo graeca sau Testudo ibera) traieste in nord-vestul Africii, sudul Spaniei, Siria, Asia Mica, Transcaucazia si Iran. Este raspandita si in Balcani, din nord pana in Dobrogea. Aceasta broasca testoasa (Testudo graeca) este putin mai mare decat broasca testoasa de uscat greceasca (Testudo hermanni), insa placa supracodala nu este divizata, iar pe partea posterioara a femurului poarta un mare tubercul cornos sferic. La animalele mature, partea posterioara a plastronului este mobila in jurul unui ax oblic.

Citește și:  Broasca de iarbă cu nas ascuțit (Ptychadena oxyrhynchus) face salturi de 3 m

Felul de viata a celor doua specii de broaste testoase este in general asemanator. Jocurile din perioada imperecherii de primavara se manifesta prin lovituri cu carapacea si unele sunete suieratoare. Femela depune in luna iunie pana la opt oua, de 4 cm, iar dupa 3-4 luni, in septembrie, ies puii au pana la 3 cm diametru si carapacea moale.

Broasca testoasa de uscat maura poate fi de asemenea tinuta in captivitate. Aceasta specie este raspandita in tara noastra, in regiunea Dobrogei, in paduri si in stepa, cu stancarie si vegetatie, unde duce o viata diurna, iar noaptea stand ascunsa in tufisuri ori maracinisuri. In locuri cu stanca, se ascunde in grote. De obicei isi pastreaza locul de trai.

Cea de-a treia specie de broasca testoasa de uscat este cea europeana (Testudo marginata), la care exemplarele tinere se aseamana cu cele de la specia greceasca. Cele doua specii pot fi deosebite numai prin compararea solzilor de pe antebrat (la prima solzii sunt mai mari, asezati pe patru-cinci randuri longitudinale, iar la a doua sunt asezati pe sapte pana la zece randuri).

Exemplarele adulte au o carapace care este de doua ori mai lunga decat lata, cu marginea posterioara puternic l

atita si retezata. Placile carapacei sunt de culoare neagra, cu campuri mijlocii galbene. Carapacea poate fi de culoare galbena-uniforma, dar de cele mai multe ori este patata in negru. Aceasta specie, ce se gaseste aproape exclusiv in Grecia, traieste pe povarnisuri acoperite cu tufisuri.

O alta specie asemanatoare este broasca testoasa de uscat din America de Sud, numita si broasca testoasa carbunar ori de padure (Testudo denticulata). Corpul ei este destul de greoi, carapacea puternic alungita, atinge lungimi de 50 cm, marginea falcii cornoase este fin dintata. Intreaga carapace este cafenie inchis sau neagra., iar fiecare placa are cate o pata galbena la mijloc.

Broasca testoasa de uscat argentiniana sau chiliana se aseamana cu cea de padure, dar carapacea ei este mult mai turtita. Placile carapacei sunt galben-cafenii, marginite cu negru-cafeniu. In Argentina, se foloseste la sate ca animal domestic, fiind tinuta in locuinte si gradini. Carnea ei este foarte gustoasa.

Cea mai frumoasa specie este broasca testoasa de apa cu stele (Testudo elegans) din India de Est. Carapacea ei, ovala alungita si boltita la mijloc (de cca. 24 cm) careia ii lipseste placa nucala este minunat colorata. Diferitele placi cornoase prezinta pe fond negru un desen frumos. Pe carapace radiaza niste benzi galbene asemanatoare unor stele. Membrele si capul sunt cu pete galbene. Este raspandita in regiunile de stepa, cu o bogata vegetatie cu ierburi si tufisuri, in care se ascunde in anotimpul cald. Este foarte activa in anotimpul ploios.

Aria de raspandire a broastelor testoase de uscat este de fapt Africa si Madagascarul (unde traiesc alte specii caracteristice genului).

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.