Buzzword, chiar dacă nu este înregistrat încă în dicţionarele româneşti, aşa cum s-a întâmplat deja cu alte “englezisme”, mai mult sau mai puţin adaptate la specificul limbii noastre, pentru care nu s-au găsit echivalente româneşti “rezonabile” (gadget, mouse, chat, feedback, flash, discount, smartphone, site etc.) , este un cuvânt în vogă, utilizat si in nenumărate alte limbi.

Buzzword (scris şi buzz word) este un cuvant englezesc, care se referă la un termen la modă, în vogă, în trend, la un slogan care, la un anumit moment, denumeşte o noutate – fie că este vorba de un concept într-un anumit domeniu stiintific sau un produs, o tehnologie etc. – pentru a atrage atenţia asupra acestei noutăţi. Este un cuvânt compus, format din “buzz”, care înseamnă “zgomot confuz” (în conversaţii)/rumoare şi “word” – “cuvânt”.

Buzzword

Utilizarea unui buzzword creează impresia că este vorba de ceva foarte important şi la modă, iar însuşirea/folosirea lui de către public ar putea fi considerată un semn de competenţă.

De exemplu, se încadrează în categoria buzzword termeni şi expresii care s-au internaţionalizat, utilizaţi în forma englezească sau traduşi parţial/integral, de felul: e- learning, Big Data, Deep Learning, Data mining, Web Design, Internet of Things, Cloud Computing, Co-opetition, Blog (şi toate compusele care îl includ), Podcasting, Tiger team, Generaţia X, Next Generation, Milenial, Thinking out of the box, Business-to-Business (B2B) etc.

În anumite perioade, cu doar câţiva ani în urmă, intrau în categoria buzzword şi cuvinte/expresii precum “mondializare”, “dezvoltare durabilă”, “biodiversitate”, “sinergie”, “business”, “interdisciplinaritate”, “holistic” etc., care, în timp, s-au banalizat printr-o utilizare tot mai largă.

Chiar cuvântul buzzword este un buzzword. A fost utilizat pentru prima dată în 1946, fie în această formă, fie ca “buzz phrase” (când este vorba de o sintagmă/expresie), initial în limbajul argotic al studenţilor, pentru a denumi un cuvânt/structură-cheie dintr-o carte sau dintr-un curs. Într-o ediţie din 1988 a Webster’s New World Dictionary, este explicat ca fiind “un termen imprecis, folosit de membrii unui grup studenţesc, dar care a făcut impresie asupra persoanelor care nu aparţineau cercului respectiv”.

Buzzword, un neologism în vogă

Într-o carte publicată în 2009, de către doi profesori de la Universitatea Glasgow (Scoţia), intitulată “Critical Thinking: A Concise Guide” (Gândirea critică: Un ghid concis), autorii definesc termenul buzzword ca “un cuvânt puternic, la modă, retoric prin conotaţiile sale, unul dintre cuvintele care provoacă, dificil de “îmblânzit”, deci extrem de interesant în contextul gândirii critice”.

Citește și:  Cum este corect – mă întorc înapoi sau mă întorc?

Pe de altă parte, lingviştii atrag atenţia asupra faptului că un buzzword este un fel de cuvânt “passe-partout” (care convine în orice situaţie), care poate intimida un auditoriu de aşa manieră încât acesta să nu mai îndrăznească să ceară informaţii suplimentare. Mai mult, abuzul de buzzword poate da aparenţa unui discurs serios, dar care, în realitate, să nu transmită nimic.

Într-o foarte interesantă carte a unui epistemolog american şi a unui fizician belgian, Alan Sokal şi Jean Bricmont, intitulată “Impostura intelectuală”, autorii observă că, probabil, de multe ori, unii oameni de ştiinţă apelează la buzzword – în cazul acestora, termeni ştiinţifici, specializaţi – tocmai pentru a păstra o zonă de ambiguitate (premeditată) în jurul informaţiilor pe care le transmit.

Buzzword, un neologism în vogă

La nivelul limbajului comun, ne-am putea face o idee despre abuzul (nerecomandat) de buzzword, în ceea ce românii numesc cu umor “romgleză”, aşa cum se poate vedea, de exemplu, într-un scurt fragment, dintr-un articol semnat de jurnalista şi scriitoarea Mihaela Apetrei, în care transcrie un dialog dintr-o multinaţională: “– Crezi că face sens să forcastăm în continuare pe pipeline-ul deja existent, în care customizăm produsele de end-user? – Poate dacă sharuim şi cu headquarterul şi ne dau ok-ul pentru adresarea ultimelor probleme de suportare a clienţilor. – Pe ce anume te focusezi în analiză? Pe noile aplicaţii la poziţiile de top sau pe damage-ul din exit?”.

Evident, exemplul citat anterior este un exces ridicol. Până la urmă, între apelul justificat la buzzword, din nevoia de a fi mai elocvenţi, mai precişi în mesajul transmis, când nu există echivalent, în limbă, pentru un anumit termen specializat, concept etc., şi excesul hilar de astfel de neologisme sau de “impostură intelectuală”, totul este o chestiune de opţiune personală, adică de educaţie lingvistică.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.