Capucinul plângător (Cebus olivaceus) este o maimuță fascinantă, cunoscută pentru sunetele sale plângătoare distincte, prin care comunică cu membrii grupului.
Capucinul plangator este o specie de maimuta care isi are numele de la tipetele pe care le scoate ,,plangatoare”. Este un locuitor al zonelor tropicale si subtropicale impadurite din nord-estul Americii de Sud, dar si al regiunilor din Bazinul Fluviului Amazon si nord-vestul Venezuelei. Aceasta specie de capucin prefera sa traiasca in copaci dar la nivelul inferior al acestora. Poate fi intalnit la altitudini cuprinse intre 500-2700 m.
Caracteristicile fizice ale capucinului plângător
Exemplarele adulte au lungimea corpului de 37-46 cm si greutatea de 2,5-3,5 kg. In general masculul este mai mare decat femela, cantareste cu 700-800 g mai mult decat aceasta. Coada are lungimea de 40-55 cm, deci masoara cam tot atat cat marimea corpului si este foarte puternica astfel incat poate sustine intreaga greutate corporala si chiar un timp indelungat.
Corpul este acoperit de blana in culori de nuante maronii, mai deschise pe membre si in tonuri de gri-galbui in zona fetei. Membrele anterioare si posterioare sunt destul de scurte comparativ cu cele ale altor specii de maimute.
Habitatul și distribuția geografică
Aceste animale traiesc in grupuri mari de pana la 30 de exemplare, sunt foarte sociale si isi ocupa un teritoriu de pana la 40 de hectare. Comunica intre ele prin sunete ,,plangatoare”, iar in sezonul de imperechere isi manifesta instinctele teritoriale, nepermitand altor capucini din alte grupuri sa se apropie.
De asemenea comunicarea se face si vizual, prin mimica fetei, a gurii larg deschise aratandu-si dintii si gingiile, ochii mari cascati sau sprancenele ridicate pot indica aparitia unui intrus sau animal de prada si nu mai trebuie nici un sunet sa scoata pentru a incepe sa fuga din zona periculoasa.
Dieta și comportamentul social
Comunicarea tactila se face prin atingerea blanii si descalcirea ei, prin ea se consolideaza legatura intre membrii grupului. Hrana lor consta din fructe de padure, muguri, seminte, radacini fragede, oua de pasari, lastari tineri si nuci de palmier. Ocazional coboara pe sol pentru a prinde mici nevertebrate si insecte. Cei mai mari dusmani ai lor sunt serpii, mamiferele carnivore sau rozatoarele de dimensiuni mari.
Reproducerea și ciclul de viață
Aceasta specie de maimuta – vioaie, inteligenta si plina de viata – poate fi crescuta si in conditii de captivitate, unde traieste pana la 50 de ani. In mediul salbatic capucinul plangator ajunge sa traiasca aproximativ 34-36 de ani.
Femela ajunge la maturitatea sexuala la 4 ani, iar masculul mai tarziu la varsta de 7 ani. Dupa imperechere femela are o perioada de gestatie de 160 de zile, apoi naste un singur pui ce cantareste intre 200-500 g. Puiul este alaptat de mama si intarcat la 4 luni.
Capucinul plangator are denumirea stiintifica de Cebus olivaceus, face parte din ordinul Primates, familia Cerbidae. Riscul de disparitie al acestei specii este redus.
Capucinul plângător și impactul asupra ecosistemului
Capucinul plângător joacă un rol important în pădurile tropicale. Consumul său de fructe și semințe ajută la dispersarea semințelor, contribuind la regenerarea pădurilor. În același timp, vânătoarea de insecte și alte nevertebrate ajută la menținerea echilibrului ecologic.
Cu toate acestea, pierderea habitatului și fragmentarea pădurilor reprezintă o amenințare semnificativă pentru această specie, iar eforturile de conservare sunt esențiale pentru protejarea populației lor.
Video – Capucinul plangator (Cebus olivaceus):
