Familia Tetranychidae cuprinde 650 de specii de capuse-paianjen care traiesc pe o mare diversitate de plante, arbusti si copaci. Coloritul acestor capuse este in general rosu, galben sau portocaliu, iar lungimea corpului este de 0,2-0,8 mm. Multe specii produc fire matasoase, femelele isi depun ouale pe frunze, iar ouale si larvele sunt protejate prin panze din aceste fire de matase.

Capusele paianjen sunt daunatoare deoarece ele se hranesc cu seva plantelor-gazda, fapt ce duce la infectarea acestora si astfel ele se pateaza, se ofilesc si se usuca.

Paianjenul rosu al vitei-de-vie (Tetranychus urticae) apare aproape peste tot, in Europa, Asia, America si Africa. In tara noastra este raspandit in regiunile viticole din Moldova si Muntenia.

La aceasta specie femela difera de mascul prin forma corpului si colorit. Femela are corpul elipsoidal, lung de 0,3-0,5 mm, galben-inchis sau roz, cu perisori pe partea dorsala. Masculul este mai mic decat femela, are corpul lung de 0,2-0,3 mm, de culoare galbena-roz.

Familia Trombidiidae

Paianjenul rosu ierneaza in stadiul de adult pe buruienile uscate de pe camp, pe butucii sau pe partea inferioara a frunzelor de vita-de-vie. Primavara, inca din luna aprilie adultii ies din hibernare, migreaza pe diferite plante spontane si trec apoi pe tufele de vita-de-vie dar si pe alte plante cultivate.

Citește și:  Dinozaurul Euoplocephalus, o șopârlă cu măciucă

Femelele depun ouale pe partea inferioara a plantelor (vita-de-vie, pepeni, castraveti etc) intr-un paienjenis de fire matasoase tesute de ele. O singura femela poate depune un numar de 117 oua, in fiecare zi cate 12 bucati. La depunere ouale au culoarea galbuie, apoi devin roz, diametrul lor este de 0,10-0,12 mm, iar incubatia lor dureaza aproximativ 18 zile.

Dupa eclozare apar larvele care sunt galbene sau verzi-galbui, la inceput au sase picioare apoi cand ajung la maturitate au opt si se aseamana cu adultii. Pe toata durata stadiului larvar, hrana larvelor consta din seva frunzelor de vita-de-vie. La aceasta specie in perioada lunilor aprilie-octombrie apar sase generatii de astfel de acarieni.

Acest painajen rosu aduce mari pagube plantatiilor de vita-de-vie dar si altor culturi, cum sunt de exemplu: fasolea, castravetii, pepenii, nalba, ardeii, tomatele, vinetele etc. In urma atacurilor frunzele se curbeaza, se pateaza, au aspect cenusiu sau rosiatic, astfel plantele nu mai fructifica normal si recolta scade.

Video – Paianjenul rosu al vitei-de-vie (Tetranychus urticae):

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.