Castelul Mercy se află în satul Carani din judeţul Timiş, fiind construit cu scopul de a servi drept reşedinţă secundară pentru contele Claudius Florimund Mercy.
Acest conte, născut în Lorena, mai avea o reşedinţă în Timişoara, însă statutul său social îi cerea încă una. Mercy a fost numit guvernatorul Banatului în urma Păcii de la Passarowitz, când Imperiul Otoman a cedat toate zonele cucerite Imperiului Habsburgic. Contele, care a fost timp de 11 ani guvernator, a avut şi gradul general de cavalerie, pe care l-a dobândit pentru curajul său.
Castelul Mercy a fost construit între anii 1733 şi 1734, ceea ce înseamnă că este una dintre primele clădiri de pe aceste teritorii. Pentru construirea lui au fost angajaţi unii dintre cei mai buni meşteri ai acelor timpuri, care erau de origine italiană şi care făceau parte din coloniştii care au trăit în Banat. Castelul a fost ridicat pe o pantă, având două niveluri. Ce este interesant e că etajul devine, în partea din spate a edificiului, parter, fiind la acelaşi nivel cu grădina.
Grădina de la Castelul Mercy a fost una dintre cele mai frumoase din tot Banatul. A fost amenajată în stil baroc, având de-a lungul ei două alei. De asemenea, din curtea castelului făceau parte şi grajdurile, familia Mercy având unele dintre cele mai interesante exemplare de cai. Tot în curte, aveau loc diverse evenimente, cum ar fi petrecerile de vânătoare, la care veneau oameni importanţi din toate colţurile regiunii.
Din păcate, nepăsarea autorităţilor a dus la pierderea acestui farmec. Astăzi, nu se mai văd decât câteva urme ale acelor vremuri ca, de exemplu, gratiile şi uşile de fier de la grajduri, realizate de meşteri din Austria, dar şi câteva fragmente din vitraliile executate în stil romantic sau o roză a vânturilor pe care sunt iniţialele punctelor cardinale, scrise în limba maghiară.
Castelul Mercy are două uşi de intrare, care sunt dispuse simetric faţă de axul edificiului. De la aceste două uşi pornesc cele două alei ale grădinii, iar în faţa lor sunt două scări de piatră, realizate în secolul al XVIII-lea. Forma iniţială a edificiului a fost octogonală şi multe detalii aminteau de stilul turcesc.
De-a lungul timpului, Castelul Mercy a avut mai multe roluri. În timpul epidemiei de ciumă de la Timişoara (anii 1738-1739), castelul a fost folosit drept spital. La sfârşitul secolului al XVIII-lea, devenise cel mai vizitat loc, pentru că aici se organizau unele dintre cele mai cunoscute şi grandioase petreceri de vânătoare şi nu numai.
În anul 1849, castelul a fost punctul de întâlnire dintre generalul Dembinski şi generalul Bem, acesta din urmă fiind conducătorul revoluţionarilor lui Kossuth.
Castelul Mercy este un edificiu important şi din punct de vedere arheologic. S-au găsit oase de om, dar şi fragmente de arme, monede de argint din 1503 cu emblema Sfintei Maria, monede din secolul al XVI-lea cu emblema Herzog von Brandemburg şi monede de bronz din timpul Mariei Tereza şi al lui Franz Joseph.
În jurul castelului se întinde un parc vast, conceput în stilul grădinilor englezești, unde vizitatorii pot admira specii rare de plante și arbori seculari, care completează peisajul aristocratic. Parcul a fost gândit nu doar ca un spațiu de relaxare, ci și ca un sanctuar pentru flora și fauna locală, oferind un habitat diversificat și bine conservat.
De-a lungul timpului, Castelul Mercy a fost martorul multor evenimente istorice, de la întâlniri aristocratice, la conflicte și transformări politice. Astăzi, castelul nu doar că servește ca memento al trecutului, dar este și un loc de întâlnire pentru evenimente culturale și expoziții temporare, atrăgând pasionați de istorie, artă și arhitectură.