Casus belli este o expresie latinească al cărei sens este “motiv de război”, adică orice acţiune politică sau militară a unui stat sau grup de state care poate duce la declanşarea unui conflict militar sau prin care se încearcă justificarea unui război. Paradoxal este faptul că expresia “Casus belli”, frecvent folosită în vremuri tulburi, de mari conflicte şi confruntări militare, a revenit în actualitate acum, la începutul secolului al XXI-lea.

Termenul a început să fie folosit, în spaţiul european, în secolul al XVII-lea, în scrierile unor jurişti, în relaţie cu un alt concept – “Jus ad bellum” (“Dreptul la război”) – care cuprindea setul de criterii care să justifice un război, altfel spus, un fel de definire a “războiului drept”.

În antichitate, Tucidide, om politic, istoric şi strateg militar atenian, autor al unei ample scrieri despre Războiul peloponesiac (431 -390 i.Hr.), dintre Atena şi Sparta, folosea ca termen echivalent pentru “Casus belli” grecescul “Proschema” – motivele reale, declarate, pentru purtarea războiului. Generalizând, Tucidide spunea că principalele motive reale care ar justifica un război sunt: frica rezonabilă, onoarea şi interesul.

Casus belli între teorie şi realitate

Casus belli – sensul şi originea expresiei
Casus belli – sensul şi originea expresiei

Începând cu perioada de după cel de-Al Doilea Război Mondial, Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite prevede la Casus belli următoarele situaţii care ar justifica intrarea unei ţări în război: 1. necesitatea apărării ţării sau poziţia de aliat ( potrivit unui tratat încheiat anterior) al unei ţări agresate; 2. cazul în care ONU a dat aprobarea operaţiunii militare; 3. ONU cere ţărilor membre să intervină împotriva unor ţări nesemnatare care pornesc războaie de agresiune (pentru câştig teritorial şi subjugare a unei alte naţiuni).

În realitate, istoria arată ca multe războaie au fost provocate de alte cauze, precum lupta pentru putere, pentru reîmpărţirea sferelor de influenţă, pentru teritoriu, cursa înarmărilor, etnie, naţionalism exacerbat, tipul de regim politic intern, interese economice şi comerciale etc.

Câteva exemple istorice

Iulius Cezar, Trecerea Rubiconului
Iulius Cezar, Trecerea Rubiconului

Trecerea Rubiconului de către Iulius Cezar, în anul 49 i.Hr., a însemnat începutul războiului civil dintre “Populares” (forţele propopulare) şi “Optimates” (o facţiune aristocrată), unul dintre ultimele conflicte din Republica Romană, înainte de întemeierea Imperiului Roman. Fluviul Rubicon însemna, la vremea respectivă, graniţa dintre Galia Cisalpină, o provincie a Republicii Romane, aflată sub autoritatea unui guvernator (Iulius Cezar) şi Italia, iar Senatul Roman, pentru a se proteja de atacurile generalului Iulius Cezar, a declarat drept “sacrilegiu” orice trecere a Rubiconului de către forţe înarmate sau legiuni.

Pentru că Senatul i-a interzis lui Iulius Cezar continuarea guvernării în Galia, acesta s-a hotărât să treacă Rubiconul şi să atace Roma. Se spune că, în aceste împrejurări, Cezar ar fi rostit celebrele cuvinte: “Alea iacta est!” (“ Zarurile au fost aruncate!”).

În Evul Mediu, un exemplu de Casus belli, care a declanşat prima cruciadă (singura care şi-a atins scopul) a fost faptul că, în anul 1078, musulmanii au interzis creştinilor să intre în Ierusalim. Pentru a recâştiga controlul asupra Ierusalimului şi Ţării Sfinte, Papa Urban al II-lea a apelat la cavalerii francezi, dar, în scurt timp, diferite naţiuni ale Europei Occidentale, fără o conducere centralizată, s-au implicat într-o incursiune militară pe scară largă, pentru cucerirea teritoriilor din Orientul Mijlociu.

Bătălia de la Fort Sumter, din 12 – 13 aprilie 1861, a însemnat Casus belli pentru începutul Războiului de Secesiune, din Statele Unite (1861 – 1865), dintre Nord şi Sud, cel mai dramatic din istoria acestei ţări.

Citește și:  Cum este corect – plover, plovăr, pulovăr sau pulover?

Casus belli în secolul XX

Conflicte militare
Conflicte militare

În secolul trecut, atentatul de la Saraievo, din 28 iunie 1914, când arhiducele Franz Ferdinand, moștenitorul Imperiului Austro-Ungar, și soția sa, Sophie Chotek, ducesa de Hohenberg, au fost ucişi de către naționalistul Gavrilo Princip, membru al grupării Tânăra Bosnie, a dus la declanşarea Primului Război Mondial, care a provocat, printre altele, dezmembrarea Imperiilor Rus, Austro-Ungar şi Otoman.

Operaţiunea Himmler, din 31 august 1939 – o operaţiune de comando a naziştilor, care au simulat un atac polonez asupra unui emițător radio situat în Gleiwitz (operaţiune de tip “steag fals”) a dus la invazia Poloniei şi declanşarea celui de-Al Doilea Război Mondial.

Atacul japonezilor asupra bazei navale americane de la Pearl Harbor, din 7 decembrie 1941, a avut drept consecință intrarea Statelor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial.

Nenumărate alte Casus belli au generat conflicte armate în secolul al XX-lea – de exemplu, Blocada strâmtorii Tiran de către Egipt, din 23 mai 1967, a generat Războiul de șase zile dintre Israel, pe de o parte, şi Egipt, Iordania şi Siria, pe de altă parte. Victoria zdrobitoare a Israelului a făcut din această ţară o putere militară redutabila în Orientul Mijlociu, cu un rol esenţial, în continuare, în geopolitica regiunii.

Secolul al XXI-lea

Casus belli – sensul şi originea expresiei
Casus belli – sensul şi originea expresiei

Paradoxal, in secolul al XXI-lea, o epocă, cel putin teoretic, a progresului, civilizaţiei, războaiele nu numai că nu au dispărut, dar se poate constata o escaladare a conflictelor militare.

Incidentele din Golful Tonkin au dus la Războiul din Vietnam, atacurile din 11 septembrie 2001 au declanşat Războiul din Afganistan, deţinerea de arme de distrugere în masă şi legăturile cu Osama bin Laden au fost motive ale Războiului din Irak.

Asasinarea a doi ofițeri de poliție, la data de 22 iulie 2015, a servit drept Casus belli pentru ca Erdogan să abandoneze Procesul de Pace din Turcia, să reia războiul și să anunțe noi alegeri mai favorabile partidului de guvernământ.

Anul acesta, la data de 24 februarie 2022, Federaţia Rusă a invadat Ucraina, folosind drept Casus belli faptul că republicile separatiste Donetk şi Lugansk au fost recunoscute de Rusia, iar parlamentele lor au ratificat alianţa dintre ele, la care se adaugă o operaţiune cu steag fals (o acţiune a Rusiei comisă pentru a da vina pe cealaltă parte) şi acuzaţia de “neonazism” la adresa guvernului ucrainean.

De remarcat este că, în multe cazuri, în pofida regulilor, ţările care pornesc un război ignoră, în mod premeditat, un alt principiu – “Jus ad bellum” (“Dreptul la război”) – adică un set de criterii care indică dacă un război este drept sau nu, aşa cum există şi “Jus în bello” (reguli de respectat în timpul unui război).

Casus Foederis, o altă expresie latinească din sfera semantică a conflictelor militare, se referă la situaţia în care este permisă o alianţă, când o naţiune este atacată de alta.

În limbajul actual, în afară de sensul strict juridic, expresia Casus belli mai este folosită, adesea cu intenţie ironică, pentru a face referire la conflictul dintre două persoane, familii etc.

 

 

 

1 COMENTARIU

  1. Trebuie sa recunosc ca nu am auzit de expresia asta pana acum. Si daca nu era razboiul din Ucraina cred ca nici nu revenea in atentia cuiva. Am cautat expresia si in dex, nu mi-a venit sa cred ca apare si acolo :)) https://dexonline.net/definitie-casus E fain filmuletul, dar daca nu era articolul asta, nu as fi inteles mare lucru din el. Pacat ca nu exista astfel de materiale si in romana.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.