Cele mai valoroase 11 cărţi ale secolului al XXI-lea este un top făcut de reviste de prestigiu, care au apelat la opinia avizată a criticilor şi istoricilor literari şi nu coincide întotdeauna cu topul celor mai populare cărţi, declarate best-seller-uri pe baza numărului de volume vândute. Când valoarea unei cărţi este confirmată şi de recenziile criticilor literari şi de cititori, atunci este o situaţie fericită în care marea literatură se întâlneşte cu gustul publicului larg.

Cele mai valoroase cărţi ale secolului al XXI-lea
Cele mai valoroase cărţi ale secolului al XXI-lea

La modul cel mai general, criteriile pe baza cărora se stabileşte valoarea unei cărţi se referă deopotrivă la fond şi la formă, vizează mesajul pe care-l transmite o carte, măsura în care provoacă imaginaţia şi gândirea cititorului, tipul de scriitură la care apelează, în ce măsură produce o elevaţie a spiritului, cât de proaspăt este limbajul, cât de profundă şi/sau surprinzătoare este viziunea artistului.

Evident că există diferenţe şi în funcţie de revistele si personalităţile care întocmesc astfel de clasamente, precum topul “Cele mai valoroase cărţi ale secolului al XXI-lea”. Este vorba de volume publicate în aceste aproape două decenii ale începutului de secol XXI, iar topul de mai jos cuprinde autori prezenţi în toate clasamentele (adică recunoscuţi de autoritatea critică a specialiştilor), fără ca ordinea numelor si titlurilor să fie relevantă.

Cele mai valoroase 11 cărţi ale secolului al XXI-lea – “Wolf Hall”, de Hilary Mantel (2009)

Cele mai valoroase 11 cărţi ale secolului al XXI-lea, Wolf Hall”, de Hilary Mantel
Cele mai valoroase 11 cărţi ale secolului al XXI-lea, Wolf Hall”, de Hilary Mantel

Romanul “Wolf Hall”, al scriitoarei britanice Hilary Mantel, ocupă primul loc în topul întocmit de revista “The Guardian”. Cartea a fost publicată în 2009, a câştigat deja cel mai important premiu literar pentru opere scrise în limba engleză – Booker Prize – şi este tradusă şi în limba română.

“Wolf Hall” este un roman care se construieşte pe un pretext istoric, evenimentele petrecându-se în epoca lui Henric al VIII-lea (regele care a avut şase soţii), în secolul al XVI-lea, la Curtea Angliei.

Interesant este felul în care autoarea îşi gândeşte cartea, punând în centrul atenţiei personajul Thomas Cromwell (în istorie, cel mai important ministru din vremea lui Henric al VIII-lea, sfârşind decapitat chiar din ordinul suveranului), cu un destin complicat şi imprevizibil, de origine modestă, ajungând să fie al doilea om în stat, ca influenţă şi putere.

Remarcabil este felul în care Hilary Mantel ştie să depăşească diversele convenţii ale romanului istoric, reconstruind o lume “vie”, în care marile probleme individuale sau colective sunt şi ale omului de astăzi – intrigi politice şi amoroase, trădări, drame, lupte pentru putere, revolte şi, în mijlocul lor, acest “lup singuratic” – Thomas Cromwell – născut într-o familie săracă şi ajungând să joace un rol esenţial în istoria Angliei, un personaj puternic, complicat, convingător.

Cele mai valoroase 11 cărţi ale secolului al XXI-lea – “Second-Hand Time”, de Svetlana Alexievich (2013)

Svetlana Alexievich, Cele mai valoroase 11 cărţi ale secolului al XXI-lea, Second-Hand Time
Svetlana Alexievich, Cele mai valoroase 11 cărţi ale secolului al XXI-lea, Second-Hand Time

Svetlana Alexievich este o scriitoare din Belarus, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură, în 2015, autoare, printre altele, şi a cărţii “Dezastrul de la Cernobâl”. În motivaţia juriului Nobel, se consemnează: “pentru scrierile ei polifonice, memorial al suferinței și curajului în epoca noastră”.

Pentru romanul “Second-Hand Time”, autoarea mărturisea că a înregistrat mii de ore de mărturii ale oamenilor obişnuiţi, pentru a recrea istoria nescrisă a Uniunii Sovietice şi sfârşitul acestei lumi.

Oameni de cultură, chelneri, medici, soldaţi, supravieţuitori ai Gulagului – toţi îşi găsesc locul în roman pentru a-şi spune poveştile, pentru a-şi exprima furia, revolta, eşecurile, neliniştile legate de viitor, de chipul “omului nou”, născut din ruine.

“Second-Hand Time” este un recviem al unei lumi prăbuşite, o demonstraţie de profundă empatie din partea autoarei pentru eroii anonimi ai istoriei, un fel de catharsis, într-o formulă literară singulară, polifonică, mereu surprinzătoare.

Întrebată despre felul în care scrie, Svetlana Alexievich sublinia cu simplitate: “Nu întreb oamenii despre comunism, îi întreb despre dragoste, gelozie, copilărie, bătrâneţe, muzică, dansuri, detalii despre un mod de viaţă dispărut. Este singurul mod de a urmări un dezastru şi de a încerca să-l pui intr-o poveste”. Recunoştea, de asemenea, că este surprinsă mereu de viaţa de zi cu zi, de numărul infinit de adevăruri umane, că este fascinată de oameni, iar din această fascinaţie se naşte o imagine copleşitoare, inconfundabilă prin stil, a societăţii post-sovietice.

Cele mai valoroase 11 cărţi ale secolului al XXI-lea – “Să nu mă părăseşti” (Never Let Me Go), de Kazuo Ishiguro (2005)

Să nu mă părăseşti, Never Let Me Go, de Kazuo Ishiguro
Să nu mă părăseşti, Never Let Me Go, de Kazuo Ishiguro

“Să nu mă părăseşti” (Never Let Me Go) este al şaselea roman, publicat în 2005, şi tradus şi în româneşte, al lui Kazuo Ishiguro, scriitor englez, de origine japoneză, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, în 2017.

Kazuo Ishiguro este unul dintre cei mai profunzi şi talentaţi prozatori contemporani, care a relevat cu mare forţă emoţională, în romanele sale, “abisul care se ascunde dincolo de iluzoriul sentiment de confort pe care îl trăim în privinţa legăturii noastre cu lumea”, după cum subliniază motivaţia juriului Nobel.

Romanul “Să nu mă părăseşti”, al cărui titlu în engleză trimite la un cântec al lui Judy Bridgewater (“Darling, hold me, hold me, hold me, And never, never, never let me go”), se construieşte în jurul unui personaj feminin, Kathy, în vârstă de 31 de ani. Aceasta rememorează anii de şcoală petrecuţi într-un pensionat britanic, într-un colţ uitat de lume. Confesiunea ei arătă că multe răni ale adolescenţei nu au putut fi depăşite – o explorare rafinată, subtilă, a naturii umane.

Cartea “Sa nu mă părăseşti”, de Kazuo Ishiguro, a intrat şi în topul “Cele mai valoroase 100 romane englezeşti publicate în ultimii o sută de ani”. În 2010, romanul a fost transpus cinematografic, cu acelaşi titlu.

Cele mai valoroase 11 cărţi ale secolului al XXI-lea – “Austerlitz”, de W.G. Sebald (2001)

Austerlitz, de W.G. Sebald, Cele mai valoroase 11 cărţi ale secolului al XXI-lea
Austerlitz, de W.G. Sebald, Cele mai valoroase 11 cărţi ale secolului al XXI-lea

Winfried Georg Sebald este un scriitor german. În 2001, anul când s-a stins din viaţă, la numai 57 de ani, critica literară îl considera ca fiind unul dintre cei mai mari scriitori contemporani.

Cărţile sale au ca laitmotiv memoria colectivă sau absenţa acesteia. A fost preocupat de exprimarea, în literatura sa, a traumelor produse de cel de-al Doilea Război Mondial, de înstrăinarea omului în societatea actuală, de fenomenul emigraţiei etc.

Romanul “Austerlitz”, ultima carte a lui W. G. Sebald, “o carte de geniu”, cum era numită într-o recenzie, urmăreşte destinul unui personaj dintr-o familie de evrei, pe care părinţii, când era copil, pentru a-l proteja de ororile războiului, îl trimit în Anglia, unde este înfiat. Peste ani, protagonistul încearcă să-şi afle “rădăcinile”, să înţeleagă cine este, totul într-o tulburătoare mărturisire a unui destin tragic.

Cele mai valoroase 11 cărţi ale secolului al XXI-lea – “Toamna” (“Autumn”), de Ali Smith (2016)

Autumn, de Ali Smith, Sursa The Book Satchel
Autumn, de Ali Smith, Sursa The Book Satchel

Criticii au decis că romanul “Autumn” (Toamna), al scriitoarei scoţiene Ali Smith, merită locul în Topul “Cele mai valoroase 11 cărţi ale secolului al XXI-lea”. The New York Times l-a consemnat în “Cele mai valoroase 10 cărţi ale anului 2017”. Cartea a beneficiat şi de o foarte frumoasă şi inspirată traducere în limba română.

Primul roman “post-Brexit”, cum i s-a spus în presa engleză, “Autumn” este o carte despre complexitatea sentimentelor umane, despre iubire, dezamăgiri, ipocrizie, speranţe, agonii, dar şi despre lumea actuală, cu toate contradicţiile ei, cu impact major asupra vieţii oamenilor. Titlul cărţii este o metaforă – “Toamna” este o simfonie frumoasă, înflăcărată de amintiri, visuri, o ipostaziere a “fragilităţii triste, fără sfârşit, a vieţii”. Elisabeth Demand este personajul principal, iar universul cărţii se realizează ca o succesiune de flash-back-uri, care reconstituie un trecut foarte dens în semnificaţii.

“Atlasul norilor” (Cloud Atlas), de David Mitchell (2004)

Cele mai valoroase cărţi ale secolului al XXI-lea, David Mitchell, Cloud Atlas, Sursa The Guardian
Cele mai valoroase cărţi ale secolului al XXI-lea, David Mitchell, Cloud Atlas, Sursa The Guardian

David Mitchell este un foarte apreciat scriitor englez contemporan, autor al unor romane care s-au bucurat de succes, precum: “Ghostwritten”, “Visul numărul 9”, “Omul de ianuarie” etc.

Citește și:  Transumanismul (H+) – un concept controversat. Paradoxul omului care se “joacă” de-a Dumnezeu

Atlasul norilor”, nominalizat la Booker Prize şi ecranizat, cu Tom Hanks în rolul principal, prezintă şase personaje, din şase povesti din epoci şi zone geografice diferite, în întâmplări care se întrepătrund, într-o construcţie polifonică, foarte interesantă, în care aventura se îmbină subtil cu analiza psihologică şi cu o serie de speculaţii filosofice şi ştiinţifice, în discursuri narative diferite, care demonstrează o excepţională stăpânire a cuvântului.

Ecranizarea romanului, în regia lui Tom Tykwer, Andy Wachowski şi Lana Wachowski, este considerată una dintre cele mai reuşite realizări cinematografice contemporane. Filmul a fost nominalizat, pentru cea mai bună muzica originală, la Globul de Aur.

“Jumătate de soare galben” (Half of a Yellow Sun), de Chimamanda Ngozi Adichie (2006)

Half of a Yellow Sun, de Chimamanda Ngozi Adichie, Sursa 10mh.net
Half of a Yellow Sun, de Chimamanda Ngozi Adichie, Sursa 10mh.net

Chimamanda Ngozi Adichie este o scriitoare nigeriană, care a publicat până acum două romane – “Purple Hibiscus” și “Half of a Yellow Sun” (“Jumătate de soare galben”), dar ambele bucurându-se de un succes urias, în întreaga lume. Au fost traduse în peste 30 de limbi. Prezenţa Chimamandei Ngozi Adichie în Topul “Cele mai valoroase cărţi ale secolului al XXI-lea” este o surpriză, având în vedere că a publicat puţin şi pentru că nu vine dintr-o cultură în care să fi existat o puternică tradiţie pe direcţia romanului.

Acţiunea din “Jumătate de soare galben” se desfăşoară în Nigeria anilor 1960, când ţara a fost marcată de război civil, când au pierit peste un milion de oameni. Acesta este fundalul pe care evoluează trei protagonişti, de condiţii sociale diferite şi care sunt prinşi în vâltoarea unei realităţi mereu provocatoare.

O carte despre colonialism, etnii, clase sociale, umilinţă, educaţie, demnitate, manipulare, zădărnicie, dragoste, pentru care autoarea s-a documentat patru ani, cum ea însăşi mărturiseşte, deşi este vorba de lumea în care a crescut şi pe care o cunoaşte foarte bine. Până la urmă, experienţele pe care le parcurg personajele sunt arhetipuri în care se pot recunoaşte destine din orice altă realitate decât cea a lumii africane.

“Prietena mea genială” (“L’amica geniale”), de Elena Ferrante (2011)

Prietena mea genială, “L’amica geniale”, de Elena Ferrante, Sursa KNKX

Un loc binemeritat în Topul “Cele mai valoroase 11 cărţi ale secolului al XXI-lea” îl ocupă romanul “Prietena mea genială”, al scriitoarei italiene Elena Ferrante. Acesta este, de fapt, pseudonimul literar al unei autoare care a refuzat în mod constant să apară în emisiuni televizate sau să dea interviuri, în pofida faptului că, în 2016, a fost trecută de către revista “Time” în rândul celor 100 cele mai influente personalităti din lume”.

Prietena mea genială” spune povestea vieţii a două femei, prietene de-o viaţă, care au crescut în mahalalele cenuşii ale oraşului Napoli, in anii 1950. Acţiunea debutează în zilele noastre şi diversele episoade sunt întoarceri în trecut, într-un stil extrem de nuanţat şi dinamic în acelaşi timp. Cartea este o meditaţie despre condiţia umană, despre istorie, despre destin şi prietenie. HBO a realizat un serial după această carte, extrem de apreciat de către public.

“Complotul împotriva Americii” (“The Plot Against America”), de Philip Roth (2005)

The Plot Against America, de Philip Roth, Sursa The American Prospect
The Plot Against America, de Philip Roth, Sursa The American Prospect

Philip Roth este un scriitor american, evreu de origine, unul dintre cei mai apreciaţi şi premiaţi autori contemporani. Începând cu volumul de debut, din 1959 – “Goodbye Columbus” – şi până în 2018, când s-a stins din viaţă, nu a existat carte de-a sa nepremiată, şi este vorba de zeci de volume.

Complotul împotriva Americii” a primit “Premiul Societăţii Istoricilor Americani”, fiind considerat “un excepţional roman istoric, care abordează un subiect american”. Autorul imaginează un scenariu terifiant, acela în care aviatorul Charles A. Lindbergh l-ar fi învins pe Franklin Delano Roosevelt, în campania prezidenţială, şi care ar fi schimbat faţa lumii în cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea. “Un splendid roman, actual în acelaşi timp prin subiectul pe care îl tratează şi etern prin morală.” (Booklist).

“Viaţa după viaţă” (“Life After Life”), Kate Atkinson (2013)

Cele mai valoroase 11 cărţi ale secolului al XXI-lea, Life After Life, Kate Atkinson, Sursa BBC
Cele mai valoroase 11 cărţi ale secolului al XXI-lea, Life After Life, Kate Atkinson, Sursa BBC

Kate Atkinson (n.1951) este o scriitoare britanică, avand studii de literatură engleză şi americană, autoare de romane, piese de teatru, povestiri. În limba română au fost traduse volumele “În culisele muzeului”, “Istorii de caz”, “După faptă şi răsplată”, “Viaţa ca un joc de crochet”, “Viaţa după viaţă”.

Acest din urmă roman, “Viaţa după viaţă” (2013), figurează în lista “Cele mai valoroase cărţi ale secolului al XXI-lea”, “o carte rară, pe care ai vrea să o citeşti iar şi iar, de îndată ce ai terminat-o”, cum se sublinia într-o recenzie publicată în The Times.

Personajul principal al romanului, Ursula Todd, prin deja-vu-urile pe care le experimentează, pune în evidenţă acea dimensiune interioară care-l face pe om să se întrebe cum ar fi dacă ar putea să ia viaţa de la capăt. Şi structura romanului este inedită, capitolele descriind posibile alte vieţi ale protagonistei, fiecare secvenţă încheindu-se cu “întunericul”.

Remarcabil este şi felul în care autoarea urmăreşte saga unei familii, cu istoriile personale, aparent nesemnificative, pe fundalul Europei secolului al XX-lea.Povestea din “Viaţa după viaţă” este continuată în romanul “A God in Ruins”, publicat în 2014.

“Demonul amiezii: O anatomie a depresiei (“The Noonday Demon”), de Andrew Solomon (2001)

Andrew Solomon, Demonul amiezii, O anatomie a depresiei, Sursa: The Saturday Paper
Andrew Solomon, Demonul amiezii, O anatomie a depresiei, Sursa: The Saturday Paper

Andrew Solomon este scriitor şi jurnalist american. “Demonul amiezii: O anatomie a depresiei” (“The Noonday Demon: An Atlas of Depression ”) este, în mare măsură, o carte autobiografică, în care Andrew Solomon mărturiseşte, cu sinceritate, propria luptă cu acest demon interior – depresia.

Un volum de peste 600 de pagini, care provoacă cititorul să-şi pună o mulţime de întrebări – “O carte fascinantă şi empatică, deosebit de captivantă, de largă respiraţie, lipsită de prejudecăţi, utilă, o mărturie a forţei de care poate da dovadă mintea omenească în confruntarea cu provocările cele mai cumplite, o carte care ne aduce tuturor o rază de speranţă“, se titra în The Times.

Carti si lectura
Carti si lectura

Nenumărate alte cărţi se află în topul “ Cele mai valoroase cărţi ale secolului al XXI-lea”. Printre acestea se numără, de exemplu, cu un punctaj asemănător cu cel obţinut de titlurile deja menţionate: Sapiens”, de Yuval Harari, “Oameni normali”, de Sally Rooney, o interesantă poveste de dragoste, “Ură, prietenie, dragoste, căsătorie”, de Alice Munro, o foarte cunoscută şi apreciată prozatoare canadiană, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură, în 2013, “Iepurele cu ochi de chihlimbar”, de Edmund Waal, “o împletire senzuală şi sinuoasă între lucruri şi amintiri“, “Linia frumuseţii”, de Alan Hollinghurst, “o probă de scânteietoare literatură” (The Time) etc.

Având în vedere că toate titlurile menţionate anterior aparţin literaturii secolului al XXI-lea, cititorii vor putea constata o mare diversitate tematică şi stilistică, un excepţional reviriment al literaturii de calitate. Dispariţia “şcolilor de gândire”, a direcţiilor şi curentelor literare lasă drum liber afirmării individualităţii creatoare.

Noi, ca cititori, suntem în faţa unui rezervor imens de cultură, din care putem alege, în funcţie de gust, de temele preferate, de “istoria” personală într-ale lecturii. Alegerea devine mai uşoară sau mai “profitabilă”, dacă ne vom orienta spre cărţi a căror valoare a fost confirmată de receptarea critică. Lectura aduce plenitudine, este, cum spunea un mare scriitor al veacului trecut, Henri Miller, “un bilet spre Paradis”. “A citi înseamnă a merge în întâmpinarea a ceva ce va exista, chiar dacă nu ştim ce va fi acel ceva” (Italo Calvino).

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.