Cimitirul Pere Lachaise, aflat in capitala Frantei, Paris si infiintat in anul 1804, exact pe amplasamentul unde, candva, se afla o institutie iezuita, a devenit cunoscut in intreaga lume deoarece adaposteste ramasitele pamantesti ale multor personalitati, unele de origine franceza, iar altele de alte origini, printre trupurile celor care se afla inmormantate aici aflandu-se cel al scriitorului irlandez Oscar Wilde, celebrul autor al Portretului lui Dorian Gray, cel al vedetei rock Jim Morrison si altele. Istoria acestui cimitir se intinde pe o perioada destul de mare. In anul in care a fost incoronat, imparatul Napoleon I a comandat amenajarea unui cimitir de 17 hectare, spunand atunci, in modul vertical care, de altminteri, l-a si consacrat, ca „orice cetatean are dreptul sa fie ingropat, indiferent de rasa sau religie”.

Cel caruia Napoleon I i-a dat aceasta sarcina a fost arhitectul Alexandre-Theodore Brongniart. Si nu intamplator Napoleon a facut o asemenea remarca raspicata, cu atat mai mult cu cat, pana la acel moment, sinucigasii, ateii sau cei care nu erau crestini nu puteau fi inmormantati in cimitirele crestine, considerate pamant sacru. Insa nici Brongniart nu s-a lasat mai prejos, realizand un proiect de-a dreptul magistral care, intr-un final, avea sa se concretizeze intr-un cimitir la fel. Initial, arhitectul francez a conceput cimitirul Pere Lachaise ca pe un parc, unde vizitatorii se putea plimba pe aleile umbrite si tihnite, aparate de copaci inalti.

De fapt, intentia lui Alexandre-Theodore Brongniart a fost de a-i determina pe vizitatori sa se simta in largul lor, mai cu seama sa nu se lase stanjeniti in niciun chip de prezenta atat de evidenta, si inca atat de absenta, din cimitir. Ideile arhitectului Brongniart au fost pe cat de inovative, pe atat de controversate la acele vremuri, socandu-i efectiv pe contemporani. S-a incercat „imblanzirea” mortii, daca vreti, si, totodata, crearea unei atmosfere deloc macabre. Insa tocmai aceasta idee, pusa in aplicare de arhitectul francez, ar putea ingrozi astazi la cimitirul Pere Lachaise din Paris. In sfarsit, acest loc mai este cunoscut si sub numele de Cimitirul de Est, fiind unul dintre cele patru cimitire care au fost amenajate in secolul al XIX-lea.

Cu o suprafata de 44 de hectare, mult mai mare, iata, decat ar fi putut spera Napoleon I, cimitirul numara peste 300.000 de morminte, aici aflandu-se, de asemenea, si urne funerare. Nu degeaba se spunea ca a atras numeroase multumiri si controverse, mai ales ca, la inceputul existentei sale, Pere Lachaise nu a fost deloc popular, ba dimpotriva. Insa motivul pentru care nu se bucura de o prea mare popularitate e departe de ceea ce s-ar putea crede in zilele noastre: de fapt, oamenii erau nemultumiti de faptul ca cimitirul se afla departe de centrul Parisului.

Tocmai de aceea, in anul 1804, s-a luat decizia de a muta ramasitele pamantesti ale poetului Jean de la Fontaine in Cimitirul Pere Lachaise, sperandu-se ca acest loc va deveni mult mai popular printre parizieni. Plus, tot in aceasta perioada, si trupul actorului si dramaturgului Moliere au fost mutate aici, in anul 1817, aceeasi metoda aplicandu-se si in cazul ramasitelor pamantesti ale lui Pierre Abelard, trupul sau si al iubitei sale fiind mutate aici de asemenea. Se pare ca aceasta idee a functionat, in prezent, Cimitirul Pere Lachaise adapostind trupurilor multor personalitati, intelectuali, artisti si politicieni, dintre cele mai cunoscute persoane pe care omenirea le-a cunoscut vreodata. Mai mult, mormintele sunt considerate capodopere, unele fiind realizat in diverse stiluri, cum ar fi Art Nouveau, gotic sau Art Deco.

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ