Gemini este o constelatie a zodiacului, pozitionata pe planul eliptic dintre Taurus (la vest) si Cancer (la est). Doar doua stele din aceasta constelatie sunt usor de recunoscut, si anume Castor si Pollux. Aceste stele reprezinta “gemenii”. Constelatia Gemini este una din cele 48 de constelatii originale cartografiate de catre Ptolemeu, care a fost inclusa in cele 88 de constelatii moderne recunoscute de Uniunea Astronomica Internationala. Aceasta constelatie se intinde pe aproximativ 54 de grade patrate in cer si contine 17 stele principale in asterismul sau, plus 80 de stele cu desemnari Bayer/Flamsteed. Constelatiile cu care se invecineaza Gemini sunt: Auriga, Cancer, Canis Minor, Lynx, Monoceros, Orion si Taurus. Aceasta poate fi observata de toti astronomii situati la latitudini cuprinse intre +90 de grade si -60 de grade.
Exista doua ploi de meteoriti asociate cu aceasta constelatie. Prima dintre ele atinge varful in jurul datei de 22 martie si se numeste Geminidele de martie. Aceasta ploaie de meteoriti a fost descoperita pentru prima data in anul 1973, iar apoi a fost confirmata in anul 1975. In general, rata medie de cadere a meteoritilor este de 40/ora, insa fluxul de meteoriti nu a fost studiat si acesta poate varia. Acestia par a fi niste meteoriti foarte lenti, patrunzand in atmosfera noastra fara graba si lasand urme de durata.
Cea de-a doua ploaie de meteoriti asociata cu Gemini sunt Geminidele in sine, care ating varful in apropierea datei de 14 decembrie – activitatea incepe cu doua saptamani inainte si dureaza cateva zile dupa data de 14 decembrie. Geminidele sunt unele dintre cele mai frumoase si mai misterioase “focuri de artificii” care au loc in fiecare an – aceasta ploaie de meteoriti a fost observata pentru prima data in anul 1862 de catre Robert P. Greg, in Anglia, si B.V. Marsh si Alex C. Twining in SUA, in mod independent. Aparitia anuala a fluxului Geminidelor a fost slaba, initial, producand doar cativa meteoriti pe ora, insa intensitatea sa a crescut in ultimii 150 de ani. Pana in 1877, astronomii si-au dat seama ca aceasta era o noua ploaie de meteoriti, care producea aproximativ 14 meteoriti pe ora. La inceputul secolului 20, rata de meteoriti crescuse pana la 20 pe ora, iar pana in anii 1930, rata de meteoriti crescuse pana la 70 pe ora. Cu 14 ani in urma, observatorii au inregistrat o rata remarcabila de 110 meteoriti pe ora, in timpul unei nopti fara Luna.
Stele importante ale constelatiei
Pentru observatorii cu binocluri, constelatia Gemini are o multime de comori de oferit. Sa incepem cu Alpha Geminorum, cunoscuta sub numele de Castor. Daca este privita cu un binoclu, aceasta pare a fi o singura stea, insa este de fapt un sistem uimitor de trei stele (atunci cand este observata cu un telescop). Aici veti gasi doua stele cu magnitudini similare, despartite de cateva secunde de arc si ambele stele sunt binare. Steaua portocalie si slab iluminata, denumita Castor C, este de asemenea o stea binara – este compusa din doua pitice rosii de tip M, care sunt aproape identice.
Beta Geminorum, cunoscuta sub numele de Pollux, este cea de-a 17-a cea mai stralucitoare stea de pe cer. Aceasta giganta portocalie este la fel de neobisnuita ca Alpha Geminorum. Aici putem gasi un emitator de raze x. Pollux are o coroana exterioara fierbinte, sustinuta magnetic, care ar putea fi similara cu cea a soarelui nostru. Insa asta nu e tot. Beta Geminorum are o planeta care orbiteaza in jurul sau. Aceasta planeta este de trei ori mai mare decat Jupiter si orbiteaza in jurul lui Pollux la aproximativ aceeasi distanta la care Marte orbiteaza in jurul soarelui. Deci, daca ne-am afla pe acea planeta, cam cat de mare ar arata Pollux pe cer? Pollux ar fi de 6 ori mai mare si ar emana de 16 ori mai multa radiatie.
Delta Geminorum este cunoscuta sub numele traditional Wasat, care inseamna “mijloc”. Din fericire, acesta este chiar locul in care steaua este pozitionata. Wasat se afla extrem de aproape de planul ecliptic, prin urmare este o stea ce merita amintita, deoarece aceasta este ascunsa frecvent de Luna. Dar asta nu e tot. Delta Geminorum este deasemenea o stea dubla. Daca priviti prin telescop, veti observa o stea alba si o insotitoare portocalie. Gamma Geminorum, cunoscuta sub numele traditional Almeisan, se afla la aproximativ 150 de ani lumina distanta de Pamant. Si aceasta este tot o stea binara. Steaua principala este o binara spectroscopica cu o insotitoare optica slab iluminata. Theta Geminorum, cunoscuta sub numele Nageba, se afla la 200 de ani lumina distanta. Aceasta este o stea de clasa A3 si este tot o binara ce poate fi divizata cu un telescop. Componentele sale au magnitudinile 3,60 si 5,18 si sunt despartite de 2,9 secunde de arc.
Epsilon Geminorum, cunoscuta sub numele de Mebsuta, se afla la aproximativ 900 de ani lumina de sistemul solar. Mebsuta este o supergiganta ce apartine clasei spectrale G5 si este de 150 de ori mai mare decat soarele nostru. La fel ca si Delta Geminorum, Epsilon Geminorum se afla extrem de aproape de planul ecliptic si poate fi ascunsa de Luna sau de planete. Zeta Geminorum este o alta stea ce merita sa fie observata. Aceasta este o variabila Cefeida – magnitudinile sale variaza de la 3,62 la 4,18 la fiecare 10,15 zile.
Obiecte fascinante din constelatia Gemini
Inainte de a lasa binoclul jos, calatoriti inapoi la Theta Geminorum si cautati minunatul obiect Messier 35. Acest obiect este cunoscut si sub numele de NGC 2168. Messier 35 este un cluster de stele deschis care a fost descoperit de Philippe Loys de Cheseaux in anul 1745. Instrumentele mai mari vor dezvalui din ce in ce mai multe stele – cateva sute de stele intr-o zona de marimea Lunii Pline. Aceasta colectie de stele are probabil varsta de 100 de milioane de ani si contine destule gigante galbene si portocalii. La 15 minute de arc distanta de Messier 35 se afla un alt cluster galactic, NGC 2158. Vazut printr-un binoclu cu marire mica, NGC 2158 pare a fi un cluster globular. Acest cluster este de zece ori mai batran si de cinci ori mai indepartat decat M35. La aproximativ 50 de minute de arc, la vest de M35, se afla un cluster deschis si slab iluminat, IC 2157. Observatorii care au oculare cu un camp vizual foarte larg pot vedea toate cele trei obiecte in acelasi camp.
Pentru telescop, nu exista nimic mai frumos decat NGC 2392, care se afla la 4 grade est-sud-est de Wasat. Cunoscuta sub numele de nebuloasa Eschimosul, aceasta nebuloasa planetara are o regiune centrala luminoasa si o structura inconjuratoare slab iluminata. Acest obiect a fost vazut pentru prima oara de William Herschel in anul 1787 si este o bula de material expulzata in spatiu de catre vantul rapid al stelei centrale. De-aici puteti merge la NGC 2266 – un cluster deschis care are probabil varsta de un miliard de ani (aproape toate stelele membre au evoluat la stadiul de gigante rosii). Din pozitia sa (deasupra planului galactic), NGC 2266 a scapat de amestecul de gaz si praf continut de restul Caii Lactee si a devenit laboratorul perfect pentru studierea evolutiei stelare.
NGC 2420 este un cluster galactic de stele cu magnitudinea 8, care este bogat in stele de tipul soarelui nostru – un alt laborator pentru studierea originii si evolutiei Caii Lactee. Cu aproape 1000 de stele strans adunate laolalta, NGC 2420 a apartinut initial unei alte galaxii mici care a fost inghitita de a noastra. Cu o varsta estimata la 1,7 miliarde de ani, NGC 2420 ramane o curiozitate datorita vitezei ridicate cu care se deplaseaza prin spatiu si datorita faptului ca nu a fost destramat de fortele mareice ale discului galactic.
VIDEO:
 si Cancer (la est). Doar doua stele din aceasta constelatie sunt usor de recunoscut, si anume Castor si Pollux.){kind=link}