Cucul-gaita (Clamator glandarius) este o pasare migratoare si nomada care populeaza regiunile impadurite din Europa de Sud, Africa si Asia de Vest. Cand temperaturile incep sa scada aceasta pasare aratoasa migreaza spre un areal mai cald, astfel incat ierneaza in Africa, la sud de Sahara.
Multe exemplare sunt intalnite in zona Marii Mediterane unde sunt mari plantatii de maslini. De asemenea, locurile sale preferate sunt marginile padurilor cu arbori mari, in special adora sa stea pe ramurile stejarilor. Intotdeauna evita deserturile si muntii inalti, dar si locurile de stepa fara copaci.
Caracteristicile fizice și comportamentul cucului-gaiță
Cucul-gaita este o pasare mai mare fata de cucul comun (Cuculus canorus), are coada mult mai lunga (ajunge la 22,5 cm), aripile mai largi si in general corpul mai robust. Lungimea corpului unui exemplar adult poate varia intre 35-40 cm, greutatea ajunge la 125-220 g si anvergura aripilor la 58-61 cm. Cucul comun are lungimea de cel mult 33 cm si greutatea de 125 g.
Penajul este aproximativ asemanator la cele doua sexe, doar cu mici diferente. Partea dorsala a corpului are un colorit maroniu cu marcaje albe, iar partea ventrala este gri-albicioasa. In zona gatului coloritul este alb-galbui-roscat, iar la femela creasta de pe cap este putin mai scurta decat la mascul.
Strategia de reproducere și comportamentul puilor
Ca si alte specii de cuc si acesta isi depune ouale in cuiburile altor pasari, respectiv in cele al ciorilor, graurilor si cotofenelor. Femela depune 2-4 oua in fiecare cuib, ajunge astfel la o ponta de 12-15 oua.
Ea depune cel mult 4 oua, cate unul in fiecare zi, apoi ia o pauza de 5-7 zile pana la depunerea celui de-al doilea grup de 4 oua. In acest mod depunerea intregii ponte dureaza un timp indelungat. Ouale sunt clocite o perioada de 2 saptamani, apoi eclozeaza si apar puii care sunt hraniti de pasarea-gazda cu larve de insecte, gandacei, lacuste, libelule, fluturi si alte insecte.
Habitatul și migrația cucului-gaiță
Totusi la aceasta specie apare particularitatea ca puiul de cuc nu are obiceiul sa arunce ceilalti pui-gazda din cuib cum se intampla la celelalte specii. De asemenea, puii au avantajul de a creste mai rapid decat puii celorlalte pasari si astfel primesc mai multa mancare din ciocul pasarilor adulte si in mai putin de 10 zile ajung la jumatate din greutatea pe care trebuie sa o aiba in momentul cand incep sa zboare.
Cucul-gaita este vazut foarte rar solitar, de obicei aceste pasari traiesc in grup, au un mod de viata linistit se inteleg bine impreuna. Doar masculii sunt uneori gelosi si astfel ajung la mici conflicte intre ei din cauza femelelor. In general cei mai posesivi alunga alti masculi din jurul lor si al femelelor alese.
Rolul social și interacțiunile cucului-gaiță
Confruntarile dintre ei se reduc la tipete stridente si batai din aripi, insa sunt mult mai decente decat la alte specii asemanatoare. Zborul lor este rapid, are dexteritatea unui soim, cu viraje perfecte printre crengile copacilor, iar la sol coboara doar in cazuri rare pentru a prinde probabil vreo insecta sau greier.
In cele mai multe cazuri aceasta pasare reuseste sa pacaleasca si un vanator iscusit deoarece are cantecul asemanator cu cel al unei cotofene sau gaite, poate fi un amestec puternic de sunete care sunt emise de alte pasari. Aceasta specie nu este in pericol de disparitie.
Curiozități despre cucul-gaiță
Cucul-gaiță este una dintre puținele specii de păsări care imită sunetele altor păsări pentru a se apăra sau a-și proteja teritoriul. În plus, datorită coloritului și cântecului său, a fost adesea confundat cu gaițele sau alte păsări corvide. De-a lungul istoriei, cucul-gaiță a fost menționat în diverse mitologii ca simbol al adaptabilității și al misterului, datorită obiceiurilor sale ascunse și a migrațiilor regulate.
Video – Cucul-gaita (Clamator glandarius):
