Deşertul Thar este situat aproape în totalitate în regiunea Rajasthan din vestul Indiei, însă acesta se întinde până la cele două provincii estice ale Pakistanului, Punjab şi Sindh. Această prelungire ce depăşeşte granița vestică a Indiei poartă numele de Cholistan. Suprafaţa pe care Deşertul Thar se desfăşoară este de cca. 200.000 de kilometri pătraţi, acesta aflându-se pe locul 18 în topul celor mai întinse zone deşertificate, imediat după Deşertul Taklamakan din China. În Nord-Est, deşertul este limitat de râul Sutlej, în vest, este mărginit de cursul inferior al Indului, iar limita sudică este reprezentată de depresiunea Rann Kutch, o importantă zona de exploatare a sării.

Supranumit şi Marele Desert al Indiei, Deşertul Thar este un mediu arid şi ostil. Însă, cu toate acestea, este un mediu ce îţi pune la încercare absolut toate simţurile. Experienţa pe care o oferă este unică, atât din punct de vedere senzorial, cât şi din punct de vedere mental.

Conform unor teorii, Deşertul Thar este format din roci sedimentare ce datează din perioada Precambriană şi Proterozoica, iar nisipul de la suprafaţă a început să se acumuleze acum aproximativ 1.8 milioane de ani. Alţi specialişti sunt de părere că deşertificarea acestei zone a început mult mai recent, mai concis, acum cca. 10.000 de ani. Mai mult decât atât, specialiştii susţin că schimbările climatice din această perioadă şi diminuarea fluxului de apă a principalei surse din vremea respectivă, râul Chaggar-Hakra, au accelerat acest proces început cu mult timp înainte.

Deşertul Thar se prezintă ca o imensă întindere de nisip, cu dune înalte şi joase, separate de o suprafaţă plană. Aceste dune ce se unduiesc creează un efect de mişcare continuă şi se desfăşoară sub diverse forme şi mărimi. Totodată, cele mai stabile, care s-au format cu mult timp în urmă, pot atinge înălţimi de până la 200 de metri. Fără doar şi poate, împrejurimile te lasă fără suflare, iar imaginaţia recreează acel drum străvechi, străbătut în antichitate de caravanele de negustori care transportau mărfuri preţioase din India şi China către Asia Mică şi Persia.

Deşertul Thar este alcătuit din trei forme principale de relief, mai exact: zona de câmpie, zona dunelor şi zona dealurilor. Solul acestei zone aride este în general nisipos şi adaptat topografiei ostile. Solurile întâlnite în această zonă sunt: solul deşertic, solul deşertic roşu, seroziomul (sol de semideşert cu un conţinut redus de humus, bogat în carbonat de calciu), solul salin, litosolul (sol foarte galben, neevoluat, din roci consolidate, care au suferit o puternică eroziune) şi regosolul (un tip de sol tânăr, format pe depozite afânate sau slab consolidate, nisipuri, loess, argile, marne etc.). De asemena, la fel ca în cele mai întinse zone deşertificate ale lumii (Sahara, Deşertul Arabiei, Gobi, Kalahari etc.), apa este extrem de greu de procurat. Aceasta se găseşte la adâncimi foarte mari ce variază între 30 şi 120 de metri.

În ciuda mediului ostil, Deşertul Thar, faţă de alte zone deşertificate, prezintă o biodiversitate interesantă. Aici, se regăsesc 23 de specii de şopârle şi 25 de specii de şerpi, dintre care, câţiva dintre aceştia pot fi regăsiţi doar în acest climat. Totodată, acestui mediu s-au adaptat şi specii precum Antilope cervicapra, Gazella bennettii, Equus hemionus khur şi Vulpes vulpes pusilla. Mai mult de atât, în această regiune, pot fi întâlnite 141 de specii de păsări migratoare şi sedentare. Cât despre flora acestei zone, putem întâlni exemplare de arbori scunzi şi arbuşti precum: Calligonum polygonoides, Acacia jacquemontii, Balanites roxburghii, Ziziphus, Ziziphus numularia, Calotropis procera, Suaeda fruticosa, Crotalaria burhia, Aerva javanica, Clerodendrum multiflorum, Leptadenia pyrotechnica, Lycium barbarum, Grewia tenax, Commiphora Mukul, Euphorbia neriifolia, Cordia sinesis, Maytenus emarginta, capparis decidua, Mimosa hamata etc. De asemenea, pot fi întâlnite şi specii de plante şi ierburi precum: Ochthochloa compressa, Dactyloctenium scindicum, Cenchrus biflorus, cenchrus setigerus, Lasiurus scindicus, Cynodon dactylon, Panicum turgidum, Panicum antidotale, Dichanthium annulatum, Sporobolus marginatus, Saccharum spontaneum, Cenchrus ciliaris, Demostachya bipinnata, specii de Eragostis, Phragmites, Typha şi Ergamopagan, Sorhum halepnse, Citrullus colocynthis etc.

Cu o densitate de 83 de locuitori pe kilometru pătrat, Deşertul Thar este cunoscut şi pentru faptul că este cea mai populată zona deşertificată. Acest mediu ostil găzduieşte hinduşi, musulmani şi adepţi ai Sikhismului (religie aprauta relativ recent, mai exact în secolul al XV-lea, şi care inumara 30 de milioane de aderenţi). În jur de 40% din populaţia totală a Rajasthan-ului trăieşte în Deşertul Thar. Cel mai mare oraş din această zonă este Jodhpur şi este situat în pădurea de arbuşti. Bikaner şi Jaisalmer sunt două oraşe mai mici situate în deşertul propriu-zis.

Ocupaţia principală a locuitorilor din Deşertul Thar este agricultura (aceştia plantează cereale precum grâu, ovăz şi orz, dar şi plante de muştar şi chimen), însă pun accent şi pe creşterea bovinelor şi caprinelor. De altfel, zona este recunoscută pentru producţia de lână, care este considerată de cea mai bună calitate şi ideală pentru confecţionarea covoarelor. Totodată, lâna produsă în India provine într-un procent de 40-50% din regiunea Rajasthan.

Una dintre marile atracţii ale zonei este reprezentată de organizarea de expediţii în deşert (safari). Cea mai populară zonă din acest punct de vedere este Jaisalmer, un oraş important ce atrage anual din ce în ce mai mulţi turişti.

În arşiţa soarelui, cu ghiozdanul în spate, mii de vizitatori se îndreaptă către fascinanta Pushkar Mela (cel mai mare târg de cămile) sau către oazele ce oferă momente de beatitudine. Pe lângă toate aceste lucruri inedite, Deşertul Thar învie poveştile orientale spusă de bunici în zilele de vară.

answear.ro%20

LĂSAȚI UN MESAJ