In apropierea coastei de sud a Marii Britanii se afla Insula Wight, care este un comitat ceremonial al Angliei. Pe una dintre cele mai atractive plaje de nisip ale insulei, numita Atherfield – un loc atat de linistit unde turistii si vizitatorii locali pot gasi un pic de pace – au fost descoperite ramasitele fosile ale unei noi specii de animal preistoric care a fost numit de oamenii de stiinta paleontologi Vectidraco daisymorrisae.
Fosilele au fost analizate de experți și depozitate la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, iar această poveste incredibilă continuă să fascineze atât oamenii de știință, cât și publicul larg.
Cum a fost descoperit Vectidraco daisymorrisae
Ei bine, in anul 2009 o fetita de numai 5 ani pe nume Daisy Morris se plimba impreuna cu parintii ei pe frumoasa plaja a Insulei Wight. Ei locuiau in apropierea coastei (in satul Whitwell) si veneau destul de des sa se relaxeze la malul marii. Jucandu-se in nisip fetita a descoperit ramasitele fosile ale unor oase. Parintii fetei au observat ca oasele erau oarecum bizare si au banuit ca nu sunt umane, astfel pentru a elucida misterul le-au trimis la Universitatea Southampton, una dintre cele mai importante din Marea Britanie.
Caracteristicile și importanța paleontologică a dinozaurului
Paleontologii au analizat fosilele si au constatat cu stupoare ca ar apartine unei noi specii de dinozauri – o reptila zburatoare care a populat pamantul in urma cu 115-220 milioane de ani. Aceasta mare descoperire stiintifica a fost facuta publica abia anul acesta, in 2013, si se datoreaza fetitei Daisy Morris, care acum are deja varsta de 9 ani. Ea a fost numita un pioner al acestei descoperiri si in onoarea ei, noua specie de animal preistoric a primit denumirea stiintifica de Vectidraco daisymorrisae.
Rolul Insulei Wight în descoperirile preistorice
Numele de Vectidraco se refera la faptul ca animalul a fost comparat cu un ,,dragon” din Insula Wight. Daca nu ar fi fost aceasta fetita care sa se joace in nisip in acea zi, probabil ca oasele de dinozaur ar fi fost maturate de valurile marii impreuna cu particulele de nisip in care erau ingropate si astfel nu s-ar fi aflat niciodata ca pe planeta a trait aceasta specie de dinozaur mic, care zbura in acele tinuturi cu milioane de ani in urma.
Ramasitele fosile descoperite (un os pelvian, vertebre ale coloanei si fragmente de oase) dateaza din perioada Cretacicului, de acum 115-220 milioane de ani si au fost depuse la Muzeul de Istorie Naturala din Marea Britanie.
Specia Vectidraco daisymorrisae a fost incadrata in ordinul Pterosauria, familia Azhdarchoidea. Paleontologii care au descris pentru prima data aceasta specie au fost Martin Simpson, Darren Naish si Dyke Gareth.
Legătura dintre Daisy Morris și Mary Anning
Fetita Daisy Morris le-a adus aminte oamenilor de stiinta de Mary Anning – femeia din Lyme Regis de pe tarmul de sud al Angliei care a descoperit in anul 1811 primul schelet complet al unei reptile-peste de Ihtiozaur.
Aceasta insa nu se plimba intamplator pe plaja de nisip, ea chiar avea un scop, isi castiga existenta in acele timpuri din colectarea fosilelor si vanzarea lor vizitatorilor. Ihtiozaurii au fost primele reptile-peste exclusiv acvatice care au populat apa marilor din perioada de inceput a Jurasicului si pana la inceputul Cretacicului (cand au disparut ca specii).
In secolul al XIX-lea, pe coasta de sud-vest a Insulei Wight, clericul si naturalistul englez William Darwin Fox (var cu celebrul savant britanic Charles Robert Darwin) a descoperit ramasitele fosile (un os femur) ale unui dinozaur iguanodont erbivor care a trait in perioada Cretacicului cu 142-125 milioane de ani in urma.
Desi osul este singura dovada ca a existat acest dinozaur, pe baza lui s-a putut afla faptul ca animalul avea picioarele posterioare foarte robuste si lungi, se deplasa biped si alerga foarte repede. S-a aproximat lungimea sa la 3 m si a fost incadrat in familia Dryosauridae. Specia a fost numita in anul 1975 de Peter Galton drept Dryosaurus canaliculatus, iar apoi in anul 1998 a primit de la paleontologul William Blows denumirea stiintifica de Valdosaurus dextrapoda.
Tot pe aceasta insula in anul 2012 au fost descoperite ramasitele fosile ale unei reptile ierbivore ale genului Valdosaurus (de care spuneam mai sus) care insa ar fi avut lungimea de 3,6 m. Avand in vedere descoperirile facute pe aceste locuri, se intelege de ce Insula Wight este cunoscuta si cu numele de ,,Insula dinozaurilor”.
Importanța educației în descoperirile paleontologice
Descoperirea făcută de Daisy Morris scoate în evidență cât de importantă este educația timpurie în stimularea curiozității copiilor. Părinții fetei au încurajat-o să exploreze natura și să pună întrebări, fapt care a dus la identificarea unei fosile rare.
Această poveste inspiră generațiile tinere să își dezvolte pasiunile pentru știință și natură, arătând că fiecare contribuție, oricât de mică, poate avea un impact major asupra științei.
