Discul genetic columbian este una dintre cele mai stranii şi incredibile descoperiri din istoria civilizaţiei umane. Face parte din aşa numita categorie OOPArt (“out of place artifact”), termen care se referă la un obiect artificial sau apărut accidental, care nu este în concordanţă cu locul, timpul sau cu ceva cunoscut din experienţa cunoaşterii umane.
Un obiect OOPArt este ceva care scapă oricărei explicaţii raţionale şi care arată că, în pofida unei uriaşe istorii a cunoaşterii, există obiecte, forme de viaţă, fenomene despre care nu se poate spune nimic cu certitudine, că există aspecte care scapă deocamdată cunoaşterii noastre sau că, probabil, pe Pământ, a existat o istorie diferită a dezvoltării vieţii inteligente, alta, in raport cu ceea ce am fost învăţaţi, cel puţin în unele privinţe.
Discul genetic sau “Discul embriologic” a fost descoperit pe teritoriul Americii de Sud, în Columbia, face parte din colecţia inginerului şi designer-ului Jaime Gutierrez-Lega şi, în prezent, se află la Muzeul de Ştiinţe ale Naturii, din Viena.
Nenumăraţi cercetători – arheologi, istorici, biologi, geneticieni – au studiat acest disc, fără a putea ajunge la o concluzie clară. Nimeni nu a putut afirma că este vorba de un fals, mai mult, ceea ce au spus specialistii, la unison, este că discul ar fi “imposibil de reprodus, în teorie şi în practică”.
Discul genetic columbian – un artefact incredibil
Discul genetic are un diametru de 27 de centimetri, o greutate de circa două kilograme şi este făcut din lidită, o rocă foarte dură, de culoare neagră-cenusie, alcătuită mai ales din cuarț și calcedonie şi care, în pofida durităţii, are o structură în straturi. O astfel de structură face ca o asemenea rocă să nu poată fi prelucrată nici în zilele noastre, pentru că nu se cunoaşte nicio tehnologie prin care să se evite fărâmiţarea.
Excepţionale sunt însă mesajul, forma perfectă a imaginilor gravate şi vechimea Discului genetic columbian. Analize complexe, făcute în mai multe laboratoare ale lumii, conduc la ideea că Discul genetic columbian este vechi de peste 6000 de ani, fără a se putea găsi vreo explicaţie pentru felul în care a fost realizat. De asemenea, se presupune că ar aparţine unei vechi şi misterioase culturi precolumbiene – Muisca.
“Discul secretelor vieţii”
Pe faţă şi pe revers, sunt gravate o serie de imagini care ar reprezenta, în opinia celor mai mulţi cercetători, evoluţia vieţii, de la amfibieni, până la om, organele reproducătoare masculine şi feminine, concepţia, dezvoltarea fătului, etapele vieţii intra-uterine, cu detalii uimitoare pentru timpurile preistorice în care a fost realizat, la care se adaugă, spre exteriorul discului, alte informaţii/ desene care, astăzi, nu pot fi observate decât la microscop şi pentru care, de asemenea, oamenii de ştiinţă nu au nicio explicaţie.
În partea stângă a discului (în dreptul orei 11, dacă ni-l imaginam precum cadranul unui ceas), se poate vedea gravat un testicul şi, alaturi, desenaţi câţiva spermatozoizi. Pe cealaltă parte a discului, sunt imagini care pot fi interpretate ca un fetus în diverse stadii de dezvoltare. În dreptul orei 3, dacă păstrăm similitudinea cu cadranul ceasului, se disting trei imagini – un bărbat, o femeie şi un copil – deşi capul acestora este oarecum ciudat, poate stilizat.
Pentru comparaţie şi pentru a înţelege caracterul excepţional al imaginilor de pe Discul genetic columbian, aparţinând preistoriei, prima imagine la microscop a spermatozoizilor a fost obţinută abia în 1677, de către biologul Anton van Leeuwenhoek, considerat fondatorul microbiologiei.
Alte artefacte care au aceeaşi vârstă cu Discul genetic columbian
Discul genetic columbian a fost descoperit în timpul unor explorări într-o regiune aproape inaccesibilă – Jaime Gutierrez-Lega obţinându-l de la un localnic din Sutatausa, din provincia Cundinamarca.
În aceeaşi zonă, au mai fost găsite şi alte artefacte – instrumente medicale realizate din acelaşi material, lidita (de exemplu, un cuţit cu mânerul în forma unui cap de femeie, având alături un copil cu cordonul ombilical înfăşurat în jurul gâtului – obiect utilizat, probabil, pentru tăierea cordonului ombilical), pietre pe care erau gravate chipuri umane, animale sau inscripţii într-o limbă necunoscută.
Când aceste obiecte au fost analizate la Viena, unul dintre specialişti, profesorul Klaus Dona mărturisea: “Nu vă pot spune cum au fost făcute sau de către cine. Singurul lucru pe care-l pot afirma cu încredere este că astăzi nu suntem capabili să facem acest tip de instrumente cu același material”.
Nu departe de Sutatausa s-a descoperit şi un foarte vechi sistem de tuneluri subterane, cu o lungine de aproximativ 200 de kilometri şi care duc dinspre localitatea Cuenca spre inima junglei. Nu este exclus ca Discul genetic columbian să fi fost realizat de către cei care au construit şi respectivele tuneluri.
Civilizaţia Muisca
Civilizaţia Muisca, cea căreia i-ar aparţine, probabil, misteriosul Disc genetic, sau “al secretelor vieţii”, este una dintre cele patru civilizaţii avansate precolumbiene, alături de mayași, azteci și incași, care s-a dezvoltat în regiunea Altiplano Cundiboyacense (de pe teritoriul Columbiei de astăzi, în zona în care se află, în prezent, Bogota, capitala Columbiei), în Nordul Americii de Sud şi se întindea până în America Centrală şi spre sud, până la graniţa de azi cu Ecuador şi Peru.
Cu o structură socială mai puţin complexă decât a incaşilor sau aztecilor, populaţia Muisca (Chibchas) extrăgea sare şi smaralde, pe care le foloseau ca monedă de schimb, făureau remarcabile obiecte din aur pe care le ofereau zeităţilor lor.
De la mitul “El Dorado”, la “Discul secretelor vieţii”
Dintr-o tradiţie a poporului Muisca s-a născut mitul “El Dorado”, un ţinut imaginar din America, pe care cuceritorii spanioli îl credeau a fi deosebit de bogat în aur şi pietre preţioase, într-atât de bogat, spuneau legendele, încât străzile erau pavate cu aur.
Conquistadorul spaniol Gonzalo Jimenez de Quesada a fost primul care a ajuns în regiunea Podișului Cundiboyacense, unde trăia populaţia Muisca. De la această civilizaţie a rămas şi o altă legendă despre o faimoasă “plută” din papură şi aur, folosită în cadrul ceremoniilor religioase şi al celor dedicate alegerii regelui, când toţi bărbaţii şi femeile se împodobeau cu pene şi bijuterii din aur, iar peste cel care urma să devină conducător “suflau” aur din cap până în picioare.
Unii cercetători spun că enigmaticul Disc genetic columbian ar putea aparţine acestei civilizaţii, pe teritoriul Columbiei aflându-se unul dintre cele mai vechi situri arheologice, cu vestigii de peste 13 000 de ani. Mai ales în Valea El Abra s-au descoperit o mulţime de artefacte din lidită, acelaşi material din care este făcut şi “Discul secretelor vieţii”, fără ca cineva să poată explica însă cunoştinţele avansate de genetică şi nici tehnologia utilizată în construirea discului.
Discul genetic columbian – mesajul unei civilizaţii foarte dezvoltate?
Discul genetic columbian sau “Discul evoluţiei vieţii” este, aşadar, unul dintre cele mai intrigante, mai misterioase artefacte din istoria civilizaţiei noastre, având în vedere informaţiile de genetică umană cuprinse în gravurile de pe ambele feţe ale discului şi din partea exterioară a acestuia.
Nimeni nu poate spune ce tehnologii s-au folosit pentru realizarea discului, nici cum informaţii pe care abia ştiinţa modernă le-a descoperit, cu ajutorul microscopului şi al altor aparate optice, erau cunoscute în urmă cu peste 6000 de ani, nu se ştie nici care a fost împrejurarea in care a fost creat şi nici scopul unui astfel de obiect, aparţinând, probabil, unei civilizaţii necunoscute şi foarte dezvoltate.
Dacă ne gândim că şi în alte părţi ale lumii au fost descoperite artefacte despre care oamenii de ştiinţă spun că sunt “inexplicabile”, precum “Piatra cerului”, din Sierra Leone, Africa de Vest, “Sferele Klerksdorp”, din Africa de Sud, “Enigmalitul”, din nordul SUA, “avioanele antice”, aparţinând civilizaţiilor precolumbiene, “cimitirul pentru extratereştri”, din Rwanda, o hartă 3D, veche de 70 de milioane de ani, descoperită în sudul Munţilor Urali etc., cu siguranţă că îndelungata istorie a existenţei umane rămâne încă de descoperit, iar surprizele pot fi uriaşe.
