Elon Musk, inginer, fizician, inventator, programator, creator de software, antreprenor, filantrop, cetăţean al Africii de Sud, al SUA şi al Canadei, posesor al unei averi imense, o adevărată “vedetă” în lumea tehnologiei şi a afacerilor, considerat de mulţi a fi un vizionar, şi-a construit celebritatea prin companiile pe care le-a fondat, prin invenţiile High-Tech (SpaceX, Hyperloop, Tesla Motors etc.) şi prin proiectele sale ambiţioase, care, de cele mai multe ori, ies din tipare.
În vârstă de 49 de ani, Elon Musk a devenit, la începutul acestui an, 2021, cel mai bogat om din lume, cu o avere de peste 195 de miliarde de dolari, după ce preţul acţiunilor Tesla, cel mai mare producător de maşini electrice de pe glob, a crescut vertiginos. L-a detronat, în felul acesta, pe Jeff Bezos, fondatorul Amazon, care a trecut pe locul doi, cu o avere de circa 181 miliarde de dolari.
A fost cea mai rapidă ascensiune în topul celor mai bogaţi oameni din lume, după ce, anul trecut, averea lui Musk a fost estimată la 27 de miliarde de dolari şi după ce, în 2016, cu 16 miliarde de dolari, se afla pe locul 80 în topul celor mai bogaţi. Se pare că, după ce a fost declarat de Bloomberg Billionaires Index, cel mai bogat om din lume, într-o postare pe Twitter, Musk ar fi scris: “Ce ciudat! Ei bine, să ne întoarcem la treabă!”.
Vizionarul Elon Musk – câteva date biografice
S-a născut la Pretoria, una dintre cele trei capitale ale Africii de Sud, a studiat la Universitatea din acest oraş, apoi s-a mutat în Canada (mama sa fiind canadiană de origine), unde şi-a continuat studiile, la Queen’s University, ulterior în SUA, la Universitatea Pennsylvania, unde a absolvit cu o diplomă în fizică.
Obţinând o bursă, a început şi studii de doctorat în fizică aplicată, la Universitatea Stanford, dar a renunţat chiar a doua zi după confirmarea admiterii sale, în favoarea afacerilor şi pentru lansarea propriei companii, într-o perioadă (anii 1990) în care Internetul luase avânt.
La vârsta de 12 ani a conceput şi a vândut primul său joc video, pentru suma de 500 de dolari. Potrivit mărturisirilor fratelui său, Elon Musk, la vârsta adolescentei, era extrem de pasionat de lectură, citea câte două cărţi pe zi, din domenii diferite – filosofie, religie, science-fiction (era fascinat de “Fundaţia”, romanul SF al lui Isaac Asimov), programare, inginerie, afaceri, tehnologie, design de produs etc.
Elon Musk este fondator al SpaceX (Space Exploration Technologies Corporation) , companie privată, din SUA, destinată conceperii de vehicule pentru transport în spaţiul cosmic, este co-fondator al companiei PayPal, operator al unui sistem de plăţi online, cu aproximativ 200 de milioane de utilizatori, director general al Tesla Motors, constructor de automobile electrice, fondator al The Boring Company, companie de construcţie de tuneluri, înfiinţată în 2016, co-fondator Neuralink Corporation, companie de neurotehnologie, care dezvoltă interfeţe creier-calculator sau interfeţe de control neural, implantabile.
În 2013, a propus un proiect de transport de mare viteză – Hyperloop – şi realizarea de avioane supersonice, cu decolare şi aterizare verticală, cu propulsie electrică. Din 2015, este şi co-fondator şi co-presedinte al OpenAl, o societate de cercetare în domeniul inteligenţei artificiale, co-fondator Zip2, un start-up care să ajute mass-media să se dezvolte pe web.
Elon Musk şi invenţiile sale futuriste
În nenumărate rânduri, Elon Musk a declarat că obiectivele sale sunt legate de dorinţa şi viziunea sa de a schimba lumea şi umanitatea. Este preocupat de destinul omului pe Terra, de energia durabilă, de reducerea încălzirii globale, de crearea posibiltăţii vieţii multi-planetare, prin înfiinţarea de colonii umane pe Marte.
De altfel, SpaceX a devenit prima companie privată din lume care trimite astronauţi în spaţiu. Rachete reutilizabile, implanturi cerebrale, mijloace de transport alimentate cu energie solară, trenuri supersonice care să traverseze oraşele cu viteza luminii etc. sunt tot atâtea drumuri deschise, altele revoluţionate de gândirea şi activitatea lui Musk.
Elon Musk – Proiectul Hyperloop
Hyperloop este un proiect impresionant, de cercetare industrială, pe care Elon Musk l-a imaginat în 2013 şi prin care propune un al cincilea mod de transport (în afară de maşini, trenuri, avioane, bărci), care ar consta într-un mijloc de transport supersonic, prin capsule în care să stea pasagerii sau mărfurile, care ar conecta mai multe ţări sau chiar întreaga planetă, ca un fel de metrou la scară globală.
Musk asigură că va fi un mijloc de transport mai sigur decât un avion şi mai ieftin decât oricare altul. De exemplu, o distanţă de 600 de kilometri ar putea fi parcursă de un Hyperloop în mai puţin de 30 de minute.
A fost organizată deja o competiţie internaţională (Hyperloop Pod Competition), care reuneşte multe universităţi cunoscute şi care vizează proiectul viitoarelor capsule Hyperloop. Un juriu de experţi a evaluat 115 proiecte depuse şi a selectat 30 pentru faza de testare şi în urma căreia au rămas trei prototipuri care sunt testate, în prezent, în tunelul creat de SpaceX.
Quay Valley, în California, este un proiect de oraş al viitorului, durabil și conectat prin dispozitivul Hyperloop (deocamdată un circuit de 8 km), în pregătire. “Vom arăta că funcţionează – spune Elon Musk – apoi vom propune conceptul în Asia, Orientul Mijlociu, Africa, unde va fi de interes şi mai uşor de implementat decât în ţările deja saturate cu tot felul de sisteme de transport public. Costul estimat este de 11 milioane de euro pe kilometru, mai ieftin decât TGV-urile din diverse ţări avansate.
Un alt proiect de testare a debutat în 2017, în deşertul Nevada, si in acelasi an s-a obţinut şi un acord de principiu pentru un Hyperloop între Washington și New York, două oraşe care a r putea fi conectate în numai 29 de minute.
The Boring Company
The Boring Company are ca scop crearea unei reţele de tuneluri, în adâncime, de 10, 20, 30 de straturi sau chiar mai mult, o infrastructură 3D care ar satisface nevoile de transport ale oricărui oraş, indiferent de dimensiunea sa.
A fost concepută şi testată o astfel de maşină de forat, pe care Musk a “botezat-o” “Godot”, după numele personajului din piesa “Aşteptându-l pe Godat”, de Samuel Beckett. În 2018, Chicago a selectat compania Musk din patru oferte concurente pentru a oferi transport de mare viteză între centrul orașului și aeroport. Au fost semnate deja o serie de contracte, inclusiv cu CERN (European Organization for Nuclear Research), al cărei laborator de cercetare a particulelor elementare, cel mai mare din lume, are nevoie de un colizor circular, de 100 de kilometri, care va fi construit cu tehnologia The Boring Company.
SpaceX (Space Exploration Technologies Corporation)
SpaceX este una dintre cele mai cunoscute companii ale lui Elon Musk, specializată pentru astronautică. În prezent dezvoltă proiecte de explorare spațială pe Lună și pe Marte, precum și un program numit Starlink pentru a oferi acces la Internet de mare viteză prin intermediul sateliților. Compania are peste 6000 de angajaţi, are, de asemenea, două facilități de lansare la baza Cape Canaveral, una la baza forței aeriene Vandenberg și alta este în construcție în sudul Texasului, la Boca Chica.
Crew Dragon (sau SpaceX Dragon 2) este un vehicul spațial dezvoltat de compania SpaceX în numele agenției spațiale americane NASA, care, din 2020, preia echipajele Stației Spațiale Internaționale (ISS). Nava spațială este capabilă să transporte un echipaj de patru astronauți pe orbită joasă.
Unul dintre cele mai ambiţioase proiecte ale SpaceX este colonizarea Planetei Marte, începând cu anul 2022. Musk crede că până cel târziu în 2035 vor exista mii de rachete care vor transporta un milion de oameni pe Marte, cu scopul de a crea o colonie umană care să se autosusțină. În mai multe rânduri, Elon Musk și-a exprimat interesul de a merge el însuși pe Marte și chiar a declarat că vrea ca sfârşitul vieţii să-l găsească acolo.
Proiectul Starlink este o constelație de sateliți capabili să ofere acces la Internet la nivel mondial. Primii sateliți operaționali de telecomunicații au fost lansați în 2019, pentru intrarea în funcțiune în 2020, numărul lor fiind de așteptat să ajungă la 12.000 de unități, pe orbită terestră joasă, sau chiar mult mai mult. Singura problemă este legată de poluarea luminoasă a cerului nocturn.
Neuralink
În august 2020, Elon Musk a prezentat obiectivul start-up-ului Neuralink, lansat din 2017 şi care este încă una dintre ideile revoluţionare ale celebrului antreprenor. Este vorba de un prototip (Link V0.9) al unei interfeţe om-maşină, sub forma unui cip conectat, de 23 milimetri lăţime şi 8 milimetri grosime, care conţine o mie de microcabluri şi se reîncarcă prin inducţie, de la distanţă.
Experimentele s-au făcut pe porci, cărora li s-au implantat astfel de cipuri, urmărindu-se activitatea creierului pe un ecran. Mai mult, aceste cipuri pot fi îndepărtate, fără a avea urmări. Implantul se poate face fără anestezie, în mai puţin de o oră, cu ajutorul unui robot chirugical.
Scopul Neuralink este unul medical, de a ajuta la vindecarea tuturor bolilor cu cauze neurologice – Alzheimer, tulburări de vorbire, paralizie datorată afectării nervilor etc. Primele studii clinice la om se așteaptă să aibă loc la persoane paralizate din cauza unor leziuni ale măduvei spinării. Pentru a rezolva acest tip de leziuni, se lucrează la un al doilea cip, care va fi implantat direct pe coloana vertebrală.
Avertismentul comunităţii ştiinţifice, în legătură cu o astfel de invenţie, precum Neuralink, se referă la faptul că obiectivul start-up-ului ar putea fi mai larg decât scopul strict medical.
Cinci afirmaţii şocante ale lui Elon Musk despre viitor
Considerat un “geniu vizionar”, după cum demonstrează multe dintre realizările sale, Elon Musk şochează în postările din social media, precum şi în conferinţele mondiale la care participă, prin profeţiile sale. Iată câteva dintre aceste predicţii stupefiante:
“Dacă nu poţi bate computerul, cel mai bun pariu este să devii tu unul”
La Summitul Guvernului Mondial de la Dubai, de anul trecut, Elon Musk a explicat că, pentru ca umanitatea să supraviețuiască, va trebui într-o zi să conectăm creierul uman la computere, cu un cordon neural. Dacă robotul tinde să devină “uman”, omul va trebui să se transforme într-un cyborg, printr-un “upgrade” al creierului.
Musk consideră că “intermediarii” dintre oameni şi roboţi (computer, ecran tactil, smartphone) afectează viteza de transmitere a informaţiilor şi, în acest caz, un “cordon neural”, prin care omul să se conecteze la un sistem informatic, ar aduce inteligenţa umană şi inteligenţa digitală în simbioză şi ar putea rezolva pierderea de control şi de utilitate a omului.
“Pentru a face ca planeta Marte să fie locuibilă, trebuie detonate acolo bombe termonucleare”
Într-o emisiune TV, Elon Musk afirma că, pe Terra, explozia unei bombe atomice ar fi începutul Apocalipsei. Pe Marte, ar fi începutul vieţii. El a dezvăluit, cu această ocazie, o metodă la care s-a gândit pentru a topi gheaţa de pe Marte şi pentru a încălzi Planeta Rosie – explozii nucleare la polii planetei, care, pe măsură ce s-ar încălzi, ar transforma gheaţa în apă, făcând posibilă viaţa.
Ideea nu este chiar nouă, ea făcând, la un moment dat, obiectul unor studii ştiinţifice. Numai că cercetătorii au descoperit că CO2 prezent pe Marte este sub formă de carbonaţi şi roci calcaroase. Chiar dacă încălzirea nucleară ar permite “coloniştilor” de pe Terra să aibă apă, fenomenul ar dura doar un timp, apa transformându-se până la urmă în gheaţă, din nou.
„Inteligența artificială este potențial mai periculoasă decât armele nucleare”
În urmă cu câţiva ani, directorul Tesla și Space X, a semnat, împreună cu 700 de cercetători, printre care si Stephen Hawking, o scrisoare deschisă, pentru a avertiza omenirea în legătură cu pericolele potenţiale ale dezvoltării inteligenţei artificiale, dacă oamenii nu știu cum să o controleze.
Pare paradoxală o astfel de afirmaţie din partea unui inventator preocupat major de acest domeniu, el însuşi promovând, de exemplu, proiectul Neuralink. În pofida acestui avertisment, Musk este convins că, într-un viitor apropiat, roboţii vor înlocui, în mare măsură, munca oamenilor şi că va fi nevoie de un “venit universal” pentru supravieţuire.
“Exista o şansă la un miliard că realitatea în care trăim să fie cea bună”
Afirmând că “Există o şansă la un miliard ca realitatea în care trăim să fie cea bună”, Elon Musk a lansat o adevărată dezbatere filosofică şi “industrială”. Filosofică, în măsura în care trimite la “Alegoria Peşterii”, a lui Platon, potrivit căreia oamenii au o viziune distorsionată asupra realităţii, şi “industrială”, deoarece, consideră antreprenorul american, motorul pe benzină, o energie neregenerabilă, dar accesibilă şi profitabilă, “a şters visul electricităţii”.
„Dacă regulile te împiedică să progresezi, luptă pentru a le schimba”
Teoretic, un astfel de principiu formulat de Elon Musk pare extrem de îndrăzneţ, o recomandare pentru antreprenorii de succes şi un îndemn de a gândi şi a acţiona liber, neconvenţional, de a evita drumurile bătute, de a respinge constrângerile. Deşi el însuşi se dovedeşte a fi un spirit inovator şi îndrăzneţ, mulţi îi reproşează faptul că, în realitate, a făcut o mulţime de compromisuri pentru a-şi putea proteja interesele şi afacerile.
