Fabrica Volkswagen a ramas, pana astazi, daca nu un loc pentru cei interesati de modul in care celebra marca isi produce automobilele, atunci cu siguranta un loc al celor interesati de istoria companiei producatoare de autovehicule. Insa istoria acestei companii germane nu a fost una deloc lipsita de vremuri zbuciumate, indeosebi la startul, de altminteri, nu foarte in forta. In sfarsit, Ferdinand Porsche avea sa conceapa „masina populara” (Volkswagen), la ordinul lui Adolf Hitler, ca pe un automobil indeajuns de ieftin pentru clasa muncitoare, respectiv pentru cea mijlocie. Vehiculul nu trebuia sa consume mult, dar sa fie rapid, precum si indeajuns de spatios pentru a primi, fara niciun fel de probleme, doi adulti si trei copii. Proiectul a fost numit KdF – Wagen, dupa motto-ul lui Hitler Kraft, si anume durch Freude, adica „putere prin bucurie”. In pofida faptului ca la sfarsitul anilor 1930, au fost scoase, pe piata si asa greu incercata cateva prototipuri, izbucnirea razboiului a impiedicat intrarea lor in productia de masa, iar resursele fabricii au fost redirectionate, poate ca o consecinta de neevitat, catre vehiculele militare, considerandu-se prioritare in fata celor produse strict pentru confortul civililor. In 1945, fabrica din Wolfsburg, deja in ruina, a intrat sub jurisdictia armatei britanice ce ocupase orasul si numai.

A urmat, deci, sa fie folosita ca depozit, dar ofiterul insarcinat cu grija fabricii Volkswagen, maiorul Ivan Hrust, si-a dat seama, in cele din urma, de valoarea masinilor Volkswagen, ca mai apoi, sa reuseasca sa convinga armata britanica sa comande 20.000 de bucati. Acest plan a insemnat, pana la urma, o revitalizare a fabricii sau, daca vreti, salvarea ei. Chiar si asa, automobile au mai fost produse pentru uz civil in Germania sau pentru export in Marea Britanie, aceasta fiind, in fond, strategia prin care fabrica Volkswagen dorea sa se impuna pe piata internationala. Astazi, de pilda, succesul pe care automobilele Volkswagen le au in toata lumea ne este cunoscut tuturor, insa in acele vremuri, mai cu seama, la inceputuri, reticentele erau cu atat mai mari cu cat si vremurile erau zbuciumate. Lord Rootes, un fabricant de automobile, i-a zis lui Ivan Hrust, cu aroganta-i caracteristica, urmatoarele: „daca dumneata crezi ca ai sa fabrici masini in orasul asta, atunci esti un mare prost, tinere”. In ciuda problemelor administrative, precum si a celor ridicole, dar reale, cum ar fi gaurile din acoperis si ferestrele fara geamuri, productia din fabrica Volkswagen ajunsese, in anul 1946, la 1000 de masini pe luna, o cifra, de altfel, incurajatoare pentru productia ulterioara. Vehiculele noi erau schimbate pe otel si pe alte materiale folosite in procesul de fabricatie.

Faptul ca fabrica Volkswagen a inceput sa iasa la lumina cu prototipuri destul de apreciata la scara atat nationala, cat si internationala, nu a fost de ajuns, uzina fiind oferita spre vanzare mai multor producatori de automobile britanici si americani, care, insa, au refuzat fara un minimum de regret sa vada in Volkswagen o masina pentru viitorul apropiat. In anul 1948, fabrica Volkswagen a fost trecuta in proprietatea guvernului german. In anul 1950, Wolfsburg si Volkswagen au devenit, inevitabil, simboluri ale „miracolului economic german”, pe masura ce noua Germanie de Vest isi ridica umerii, triumfator, din zorii unei lumi noi. Astfel, pana in anul 1973, fusesera deja vandute peste 16 milioane de „broscute” Volkswagen, oamenii din intreaga lume apreciind celebrele masini mai mult decat producatorul si-ar fi imaginat vreodata. De fapt, in acea perioada, respectiv in anii 1970, firma avea sa-si extinda considerabil gama de modele, ajungand sa fie al IV-lea producator de automobile din lume. Fabrica modern dotata de la Wolfsburg acopera acum o suprafata de 5 km².

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ