Falsa balena ucigasa se aseamana cu balena ucigasa obisnuita (Orcinus orca) dar are corpul mai mic si mai ingust. Un exemplar adult poate ajunge la lungimea corpului de 5-6 m deci mult mai putin decat Orcinus orca ce poate avea si lungimea de 9 m. Femela este intotdeauna mai mica decat masculul, poate avea lungimea corpului de cel mult 5 m.
Cu o dietă bazată pe pești și cefalopode, falsa balenă ucigașă este un prădător activ care contribuie la echilibrul ecosistemului marin.
Habitatul și distribuția globală
Aceasta balena apare in apele temperate, tropicale si subtropicale ale marilor si oceanelor din lumea intreaga, deseori inoata in jurul insulelor sau in apropierea zonelor de coasta. Poate fi observata in Marea Nordului, Marea Baltica, Oceanul Pacific si Atlantic, in largul coastei Americii de Nord, Noii Zeelande si a Tasmaniei, in Oceanul Indian, Marea Mediterana, Insulele Galapagos, Kurile, Insula Ceylon, Caraibe, etc.
Unitatea sociala la aceasta specie este de grup (format din 10-50 de exemplare), insa migratia nu a fost inregistrata pana in prezent.
Caracteristicile fizice ale falsei balene ucigașe
Aceste balene pot avea greutatea corpului de 1,3-1,4 tone, iar aspectul lor se aseamana cu cel al unui delfin avand in vedere faptul ca inoata destul de rapid, iar inotatoarea dorsala este foarte inalta si in forma de secera. Corpul are un aspect lung, fusiform, subtire, iar coloritul este in nuante cenusii-inchise spre negru uniform pe aproape intreaga suprafata, doar pe partea ventrala apare o pata luminoasa in zona dintre aripioarele pectorale.
Uneori prezinta pete mai deschise in zona capului foarte aproape de ochi si pe partile laterale. Craniul acestei balene este foarte mare, reprezinta cam 10% din lungimea intregului corp, iar latimea pare sa fie mai mare decat lungimea. Maxilarele sunt puternice si inzestrate cu dinti curbati si ascutiti.
Aripioarele pectorale sunt alungite si triunghiulare, iar inotatoarea codala este orizontala, ca la toate speciile de cetacee. Ochii sunt mari, au irisul de culoare inchisa, pozitionati pe partile laterale ale capului, foarte aproape de marginile gurii.
Comportamentul social și dieta
La aceasta specie femela are o perioada de gestatie de 16 luni, apoi face un singur pui ce masoara 1,5-1,8 m. Puiul este alaptat timp de un an si jumatate, apoi se hraneste ca si exemplarele adulte. Hrana lor consta din pesti – somon, cod, hering (care inoata in bancuri) – si cefalopode.
Falsa balena ucigasa are denumirea stiintifica de Pseudorca crassidens, face parte din ordinul Cetacea, familia Delphinidae si nu este o specie in pericol de disparitie.
Adaptări pentru supraviețuire
Falsa balenă ucigașă are numeroase adaptări care îi permit să prospere în medii diverse. Craniul mare și maxilarele puternice o ajută să prindă și să consume prada cu ușurință. Capacitatea sa de a înota rapid, cu viteze de până la 30 km/h, o face un prădător eficient. De asemenea, abilitatea de ecolocație îi permite să detecteze prada și să navigheze în apele adânci și întunecate.
Curiozități despre falsa balenă ucigașă
- Este una dintre cele mai mari specii de delfini, fiind depășită doar de orca în dimensiune.
- Grupurile de Pseudorca crassidens au fost observate oferindu-și reciproc ajutor, inclusiv îngrijirea puilor altor indivizi din grup.
- În ciuda numelui său, falsa balenă ucigașă este mai degrabă un delfin prietenos, fiind adesea văzută interacționând cu alte specii marine.
Video – Falsa balena ucigasa (Pseudorca crassidens):
