Daca tinem cont de cat de dificil a fost pentru femei sa poata profesa in domenii considerate strict masculine, este firesc sa fim impresionati de premierele pe care le-au inregistrat femeile de-a lungul timpului, cum este si cazul astronomului Cecilia Payne-Gaposchkin, prima persoana care a primit vreodata rangul de doctor in astronomie. Aceasta, nascuta in Anglia, la 10 mai 1900, este fiica unui Edward John Payne, un important avocat, muzician si istoric. Ramane fara tata pe cand avea 4 anisori. Urmeaza Scoala de Fete Saint Paul si castiga o bursa la Newnham College, din cadrul Universitatii Cambridge, in anul 1919, ce ii permite sa studieze chimia, botanica si fizica.

In perioada studiilor Cecilia Payne-Gaposchkin devine pasionata de astronomie, insa, dupa finalizarea studiilor la Cambridge, se confrunta cu dificultatile pe care le intampina o femeie in inceperea unei cariere in astronomie in Anglia, motiv pentru care se hotaraste sa isi incerce norocul in Statele Unite ale Americii, unde se muta in anul 1923. Aici are posibilitatea sa studieze la Observatorul Colegiului Harvard, unde este primita in calitate de cercetator asociat, de catre directorul Harlow Shapley.

La putin timp dupa inceperea studiilor la Harvard, Cecilia Payne-Gaposchkin se concentreaza pe cercetarea spectrului stelar si este incurajata de directorul Shapley sa isi obtina diploma universitara. Astfel, in anul 1925 ea isi sustine teza de doctorat in astronomie, cu lucrarea intitulata “Stellar Atmospheres, A contribution to the Observational Study of High Temperature in the Reversing Layer of Stars”, considerata cea mai buna lucrare de doctorat din istoria astronomiei, fiind apreciata de astronomul Otto Struve, care o numea, in anul 1960, „cea mai geniala teza de doctorat scrisa vreodată în domeniul astronomiei”.

Lucrarea de doctorat a astronomului Cecilia Payne-Gaposchkin a cuprins stabilirea unei temperaturi de suprafata pentru fiecare tip de stea in clasele Cannon si descoperirea, pentru prima data, a asemanarii intre compozitia planetei noastre si a celorlalte stele. Astfel, aceasta sustinea ca elementele care alcatuiesc planta noastra se gasesc in aproape aceeasi cantitate si pe Soare, singura diferenta constand in cantitatile mai mari de Hidrogen si Heliu, in special de Hidrogen, sustinand ca acesta era elementul aflat in cantitatea cea mai mare in stele. Printre cei care nu au crezut in aceasta teorie se numara Henry Norris Russel, care considera ca nu este asemanatoare compozitia Pamantului cu cea a Soarelui, insa si-a dat seama mai tarziu ca s-a inselat.

Citește și:  Semnificatia pomului de Craciun

In anul 1932 Cecilia Payne-Gaposchkin porneste intr-un tur al Europei, cu scopul de a vizita si alte observatoare, asemeni Observatorului Colegiului Harvard. La Berlin are ocazia sa il cunoasca pe astronomul rus Sergei Gaposchkin, care avea nevoie de ajutor pentru a iesi din Europa. Reuseste sa il ajute sa paraseasca Europa si ii gaseste un loc de munca la Harvard, unde acesta ajunge in luna noiembrie a anului 1932, devenindu-i coleg, insa nu doar coleg, ci si sot.

Cecilia Payne-Gaposchkin, Foto: en.wikipedia.org
Cecilia Payne-Gaposchkin, Foto: en.wikipedia.org

In anul 1934 Cecilia Payne-Gaposchkin se casatoreste cu astronomul rus si devine mama a trei copii, insa fara sa ii afecteze cariera stiintifica. Cu toate ca, dupa obtinerea diplomei universitare, i s-au oferit si alte posibilitati de munca, ea a continuat sa lucreze pentru Harvard, desi era platita cu o suma mica de bani. In perioada cuprinsa intre anii 1927- 1938 lucreaza ca asistent tehnic al directorului Shapley, iar abia in anul 1938 primeste titulatura de astronom. In anul 1954, cand Donald Menzel devine director, aceasta primeste catedra de astronomie si devine Seful Departamentului de Astronomie de la Harvard.

O alta preocupare a astronomului Cecilia Payne-Gaposchkin o reprezenta cercetarea stelelor luminoase, care ii permitea sa inteleaga structura Caii Lactee. La aceste cercetari a colaborat cu sotul sau, aducand contributii importante pentru intelegerea teoretica a fizicii stelelor. Pentru meritele sale deosebite aduse stiintei, a primit numeroase premii, in anul 1934 fiindu-i acordat Premiul Annie J. Cannon. In anul 1976 primeste premiul Henry Norris Russel, acordat de Societatea Astronomica Americana. De asemenea, este membra a Academiei Regale de Stiinte, chiar inainte de a sustine licenta la Cambridge si este primita in anul 1943 in Academia Americana de Stiinte si Arte.

Cetatean american incepand cu anul 1931, Cecilia Payne-Gaposchkin se poate afirma in Statele Unite ale Americii drept unul dintre cei mai staluciti astronomi, fiind prima persoana doctor in astronomie, prima femeie profesor de astronomie, cat si prima femeie numita Sef al Departamentului de Astronomie de la Harvard. Cu toate ca si-a dedicat viata astronomiei si a facut importante descoperiri, fiind unul dintre cei mai buni astronomi ai vremii, nu a fost membra a Academiei Nationale de Stiinte. In ciuda acestui lucru, ramane unul dintre cei mai valorosi astronomi de la Harvard si din lume, care se bucura si astazi de o mare apreciere, mai ales ca studiile sale sunt foarte pretioase.

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.