Cunoscuta in calitate de femeia care a infiintat pentru prima data Ziua Internationala a Femeii, Clara Zetkin este o importanta militanta pentru drepturile femeilor, de origine germana. Nascuta la 5 iulie 1857 cu numele de Clara Eissner, intr-un sat micut din Saxonia, provine dintr-o familie greu incercata de dificultati materiale. Cu toate acestea, avand tatal invatator in sat, cat si o mama educatata, preocupata de educatia fiicei sale, studiaza la o scoala pedagogica, care ii ofera posibilitatea sa se pregateasca pentru o cariera de profesoara, aflandu-se printre primele femei germane care detineau aceasta posibilitate.
Faptul ca Clara Zetkin a studiat pentru a deveni profesoara, i-a oferit posibilitatea sa interactioneze cu miscarea feminista din Germania, din anul 1874. De asemenea, ea a urmat cursurile seminarului revolutionarei Auguste Schmidt de la Leipzig, care era o reprezentativa militanta pentru drepturile femeilor. In anul 1878 se alatura Partidului Socialist German (SAP), partid format din anul 1875. In anul in care a devenit membra a acestui partid, in Germania au fost elaborate unele legi, impotriva socialistilor, motiv pentru care toate sindicatele si organizatiile SAP-ului au fost interzise.
Pe perioada studiilor, Clara Zetkin facea parte dintr-un cerc de studenti rusi, unde il cunoaste pe Ossip Zetkin, cel care ii va deveni sot. Dupa finalizarea studiilor, incepe imediat sa lucreze ca profesoara, insa este nevoita sa demisioneze, iar Ossip este nevoit sa paraseasca Germania, in urma unui control al politiei. In anul 1883 il urmeaza pe Ossip la Paris si poarta numele acestuia, insa nu se casatoreste, pentru a nu pierde cetatenia germana. Pe durata sederii sale la Paris, joaca un rol extrem de important in intemeierea grupului socialist intitulat Internationala Socialista. Tot la Paris devine mama a doi copii, Maxim si Kostja si este nevoita sa se lupte cu saracia care dadea tarcoale familiei sale.
In toata perioada petrecuta in Franta, Clara Zetkin are ocazia sa cunoasca persoanele reprezentative pentru miscarea socialista si sa se familiarizeze cu marxismul. De asemenea, descopera secretele jurnalismului, dar si cele ale profesiei de traducator, fiind o perioada in care militanta se afla in plina afirmare. In anul 1889, Ossip Zetkin moare, ramanand ca ea sa se ocupe de cresterea celor doi copii. Tot mai interesata de emanciparea femeii si de existenta unor drepturi egale pentru femei cu cele ale barbatilor, intre anii 1891 si 1917 se dedica organizarii miscarii feministe. Cu ocazia celei de-a doua Internationale, din anul 1989, a atras tot mai multe femei catre aceasta miscare, printr-un discurs in care prezenta nedreptatile cu care se confrunta femeile.
In acelasi an, Clara Zetkin a publicat cartea “Problema muncitoarelor si a femeilor astazi”, care este fundamentala pentru miscarea de emancipare a femeilor. Printre aspectele pe care le aducea in atentia femeilor, se numara si dreptul acestora de a munci si de a se dezvolta profesional, cu toate ca se considera ca acestea nu trebuie sa munceasca. Se intoarce in Germania, in anul 1890, dupa incetarea legilor impotriva socialistilor, iar in anul 1892 se angajeaza ca redactor sef la ziarul inchinat femeilor, numit “Egalitatea”. Pentru o perioada de 25 de ani va ocupa aceasta pozitie, jucand un rol important in lupta femeilor pentru obtinerea drepturilor pe care le meritau.
Desi nu a fost o munca usoara, Clara Zetkin a militant pentru dreptul femeilor de a munci si de a fi platite corespunzator muncii depuse, oferindu-le posibilitatea de a dispune de independenta finaciara de care se bucurau barbatii. Interesata ca femeile sa detina mijloacele necesare pentru a-si apara interesele, ea nu s-a oprit doar la castigarea dreptului de a munci si de a fi platite in mod egal cu barbatii, ci si la obtinerea dreptului la vot. Daca pana atunci femeile nu detineau drepturi politice egale, cu siguranta ca ea dorea sa schimbe acest lucru.
Daca astazi femeile se bucura de o zi ce le este inchinata, acest lucru se datoreaza tot ei in mare parte, deoarece ea este cea care a avut intiativa organizarii unei astfel de zile. Pe toata durata Primului Razboi Mondial, s-a declarat cu fermitate impotriva acestuia, astfel incat in anul 1915 a organizat la Berlin o conferinta internationala a femeilor socialiste impotriva razboiului. A fost in repetate randuri arestata si acuzata de tradare de tara, insa nimic nu a impiedicat-o sa continue lupta de incetare a razboiului si de emancipare a femeii.
In anul 1916, Clara Zetkin este cofondatoare, alaturi de Rosa Luxemburg, a Ligii Spartakiste si a Partidului Independent Social Democrat German. Totodata, dupa infiintarea Partidului Comunist German, ea va ocupa o pozitie importanta, fiind una dintre personalitatile importante ale partidului. Pentru 13 ani, incepand cu 1920, a fost deputata a partidului in Reichstag-ul german, ocupandu-se si de conducerea Secretariatului Femeilor, dar si a celei de-a treia Internationale. Dupa venirea la putere a lui Adolf Hitler, Partidul Comunist German este alungat, iar ea este exilata pentru ultima data, de aceasta data fiind nevoita sa isi paraseasca tara pentru a merge in Uniunea Sovietica.
Prietena apropiata a revolutionarei Rosa Luxemburg, alaturi de care impartaseste idealuri comune, Clara Zetkin nu este doar femeia datorita careia se sarbatoreste la nivel mondial Ziua Femeiii, ci o importanta militanta pentru drepturile femeilor, care a pus bazele miscarii de emancipare a femeii. Astfel, ziua de 8 martie este un simbol al egalitatii si al libertatii de care femeile sa bucura astazi, datorita actiunilor remarcabile ale unor femei care au scris istorie si din categoria din care face parte Clara Zetkin.
