Matematiciana consacrata, Emmy Noether, s-a bucurat de admiratie si din partea fizicianului Albert Enstein si a matematicianului David Hilbert, care au considerat-o cea mai buna matematiciana din istorie. A activat in domeniul fizicii teoretice si al algebrei, iar in fizica exista o teorema care poarta numele ei, ce priveste propietatea de “simetrie” a legilor de conservare. Inca de mica a demonstrat o mare inclinatie catre matematica, insa, ca orice fata de la acea vreme, a luat si lectii de pian si a invatat sa gateasca si sa faca curatenie. Nascuta la 23 martie 1882, la 18 ani de la nastere, in familia unui matematician evreu, dovedeste o foarte mare pricepere pentru limbile engleza si franceza, iar la examenul pentru postul de profesor al acestor doua limbi, pe care l-a sustinut, a obtinut calificativul foarte bine. Ea avea cunostinte care ii permiteau sa devina profesor de engleza si franceza.

In anul 1907, matematiciana Emmy Noether isi sustine teza de doctorat la Universitatea din Erlangen si in perioada 1908-1915 preda in locul tatalui sau ocazional la Institutul de Matematica, din cadrul Universitatii din Erlangen, fara sa fie recompensata, tatal sau fiind profesorul Max Noether. Se afirma ca matematician intre anii 1913-1916, cand publica mai mult lucrari ce pornesc de la teoriile matematicianului David Hilbert, acestea alcatuind inceputurile ei in cercetarea algebrei abstracte. Invitata de Hilbert sa se alature echipei de matematicieni ai Universitatii din Göttingen in anul 1915, nu va fi primita cu bratele deschise, deoarece existau opinii conform carora o femeie nu ar trebui sa predea la o universitate.

Pana in anul 1919, cand Emmy Noether convinge toti membrii facultatii sa o accepte ca lector, va munci fara sa fie platita sau sa aiba parte de recunoasterea cuvenita. La obtinerea dreptului de a deveni lector intr-o universitate unde femeile erau discriminate, a contribuit la elaborarea teoremei sale, intitulata Teorema lui Noether, care demonstreaza conexiunea dintre legile de conservare si simetrie. De asemenea, de mare ajutor pentru libertatea de a preda la universitate a fost pozitia femeii in societate dupa Primul Razboi Mondial, cand se bucura de mai multe drepturi.

Citește și:  Operele lui Pablo Picasso - cele mai vânate picturi de hoții de artă
Portretul lui Emmy Noether, Foto: kapecu.0ad.info
Portretul lui Emmy Noether, Foto: kapecu.0ad.info

Incepand cu anul 1920, contributiile matematicianei Emmy Noether incep sa fie din ce in ce mai valoroase, devenind responsabila, prin lucrarile si munca depusa, de inovatiile aduse in algebra abstracta, fiind printre cele mai importante din matematica secolului al XX-lea. Din 1924 lucreaza impreuna cu matematicianul B. L. van der Warden, matematicianul care publica cartea “Algebra moderna”. Ea a desfasurat cea mai importanta activitate din cadrul universitatii unde lucra intre 1930-1933, insa in 1933 nazismul devine foarte raspandit in Germania. Cei afectati aveau sa fie evreii, care, daca erau angajati ai guvernului, urmau sa fie scosi din functie. Acestia isi puteau pastra functia doar daca in perioada Primului Razboi Mondial si-au demonstrat loialitatea fata de Germania. Din aceasta categorie faceau parte si profesorii, printre care si matematiciana de la Universitatea din Göttingen..

In luna aprilie a anului 1933, Emmy Noether primeste o instiintare, prin care este informata ca nu mai are dreptul sa profeseze in cadrul universitatiii. In situatia ei se aflau foarte multi profesori, care ramasesera fara un loc de munca si isi cautau servicii disponibile in afara Germaniei. Matematiciana este contactata de doua institutii din strainatate, din Anglia si Statele Unite, iar din anul 1933 accepta sa lucreze pentru Mryn Mawr College, din Statele Unite. Dupa trei ani preda la “Institute of Advanced Study in Princeton”, insa doi ani mai tarziu descopera o tumoare abdominala, a carei identitate este descoperita cu precizie in urma operatiei. Cu toate ca tumoarea nu era maligna si dupa operatie isi revine, cade inconstienta la scurt timp si moare.

Emmy Noether moare la 53 de ani si reuseste in activitatea sa de matematician sa fie apreciata atat de matematicieni, pentru studiile sale de algebra si pentru dezvoltarea algebrei abstracte, considerata cea mai importanta inovatie in materie de matematica pentru secolul al XX-lea, insa este indragita si de fizicieni, pentru descoperirea celebrei teoreme, care ii poarta numele.

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.