Printre cele care au dat startul profesarii femeilor in domeniile considerate la inceput strict masculine se numara Maria Rosetti, prima femeie ziarist din tara. Aceasta s-a nascut in Guernesey, Anglia, in anul 1819. Fiica a capitanului scotian Edward Grant si a frantuzoacei Marie Lavasseur, aceasta s-a nascut cu numele Mary Grant, iar copilaria si-a petrecut-o in Provence, Franta. Nu este singura la parinti, are patru surori si un frate, Effingham, datorita caruia ea se va stabili in Romania, in anul 1838 si va deveni una dintre cele mai importante publiciste ale tarii noastre si un simbol al libertatii, reusind sa iubeasca Romania, chiar daca nu era de origine romana, mai mult decat alti compatrioti ai nostri.
In anul 1937, fratele Mariei Rosseti se angajeaza la Consulatul Britanic in Valahia, sub conducerea lui Sir Robert Gilmour Colquhoun. La doar un an de la sosirea acestuia in Romania, sora lui il urmeaza si incepe sa lucreze ca guvernanta, pentru familia colonelului Ioan Odobescu, ea fiind cea care s-a ocupat de educatia fiului acestuia, importantului arheolog, scriitor si om politic Alexandru Odobescu. Prin fratele sau si prin pozitia de guvernanta, il cunoaste pe Constantin Rosseti, un foarte bun prieten al fratelui sau.
Cu toate ca pentru Maria Rosseti nu a fost usor sa se integreze printre nobilii tarii noastre de la acea vreme, personalitatea ei remarcabila a fost cu siguranta apreciata de cei din jurul ei, reusind sa se impuna. In anul 1847 se casatoreste cu Constantin Rosseti, un nume care simbolizeaza miscarile revolutionare din Romania si un important om politic, membru fondator al Academiei Romane, jurnalist si fondator al Partidului National Liberal. El nu este singurul roman din familia Grant, deoarece si fratele ei Effingham se casatoreste cu o romanca, Zoia Racovita, fiica lui Alexandru Racovita.
La doar un an de la casatorie, Maria Rosseti este implicata, alaturi de sotul ei, in Revolutuia din 1848, mai ales ca sotul ei este unul dintre participantii care s-au implicat cel mai mult, fiind numit membru al Comisiei executive din cadrul Comitetului Revolutionar, avand sarcina de a se ocupa de toata desfasurarea revolutiei din Bucuresti. De un curaj iesit din comun, ea nu numai ca a luat parte la intalnirile care aveau loc in casa familiei, prin care se organiza un plan al revolutiei din Tara Romaneasca, ea a fost prezenta pentru a-i salva pe revolutionarii care urmau sa fie arestati, prin indrumarea acestora catre Dunare, cu toate ca avea fetita de numai cateva luni in brate.
Atunci cand sotul ei a fost arestat de catre turci, Maria Rosseti nu s-a lasat batuta, alaturi de pictorul C. D. Rosenthal, care era un foarte bun prieten al ei, porneste, deghizata in taranca si cu fetita in brate, sa isi salveze sotul. Acesta, in septembrie 1848 era trimis, alaturi de un grup de revolutionari, cu o corabie turca spre Serbia, insa, dupa ce a cerut voie celor care ii supravegheau sotul pe corabie ii permita sa il sarute, ii strecoara acestuia in gura un biletel pe care se afla scris exact ora si locul unde el, impreuna cu grupul de revolutionari, urmau sa fie eliberati, operatiune ce a fost indeplinita cu succes. Avand idealuri atat de inalte si crezand in libertatea unui popor care era dominat de dorinta de a fi liber, isi boteaza fiica Liberté Rosetti.
Dupa ce miscarea revolutionara este infranta, Maria Rosseti traieste, alaturi de sotul ei, in exil, pentru o perioada de noua ani, la Paris. Aici ea publica in anul 1853 “Principautés Danubiennes” si se bucura de prietenia unor importante figuri din intelectualitatea franceza, carora le impartaseste din dorinta romanilor de a fi liberi. Daca tinem cont de curajul de care ea a dat dovada si interesul demonstrat pentru soarta poporului de care s-a atasat atat de mult, nu trebuie sa ne surprinda faptul ca in anul 1850 a fost muza bunului ei prieten C. D. Rosenthal, in realizarea tabloului “Romania Revolutionara”. De asemenea, tot ea este modelul tabloului “România rupându-şi cătuşele pe Câmpia Libertăţii” realizat tot in anul 1850.
In anul 1851 are loc unul dintre cele mai tragice evenimente din viata Mariei Rosseti, pictorul si prietenul ei Constantin Daniel Rosenthal se stinge din viata, in incercarea sa de a patrunde in tara, desi se afla in exil. A fost o incercare esuata, deoarece a fost prins de autoritatile austriece si torturat in Budapesta pana la moarte. Incepand cu anul 1857, ziarista se intoarce in tara, impreuna cu sotul, care fondeaza, in acelasi an ziarul “Romanul”, un ziar de succes, ce va avea o existenta indelungata.
Cariera ziarisitica a Mariei Rosseti ia amploare incepand cu anul 1857, cand incepe sa colaboreze cu ziarul sotului ei, “Romanul”, dar si alte ziare, almanahuri si reviste, ea find persoana care a editat revista literara saptamanala “Mama si copilul”, revista care a aparut din iulie 1865 pana in aprilie 1866. Aceasta revista era dedicata educatiei copilului, cuprinzand o serie de articole care aveau ca scop indrumarea mamelor asupra celor mai indicare modalitati de a-si educa copiii.
Actionand in functie de cele mai bune si nobile intentii, Maria Rosseti se implica in organizarea multor evenimente de caritate, printre care se afla si strangerea de fonduri din perioada 1866-1867, care avea ca scop combaterea foametei, iar in perioada razboiului din Balcani, din anii 1877- 1878, se afla la conducera unui spital de campanie si infiinteaza “Comitetul Femeilor”. Prin acesta strange fonduri considerabile, cu ajutorul carora poate sa sprijine armata si spitalele, fiind si o luptatorea pentru ideea de maternitate. Se stinge din viata pe 13 februarie 1893.
Din cei 8 copii pe care Maria Rosseti i-a nascut, patru au supravietuit pentru a ajunge la maturitate si au dus mai departe principiile nobile ale parintilor. Viata ziaristei a fost o sursa de inspiratie pe toate planurile, intalnind-o in romanul lui Camil Petrescu “Un om intre oameni” ea fiind unul dintre personaje. De asemenea, ea este mai mult decat prima femei ziarist, deoarece reprezinta pentru Romania un simbol al libertatii.
