Cu toate ca nu se bucura de popularitatea pe care o merita, Smaranda Gheorghiu este o importanta poeta, autoare de teatru, traducatoare si prozatoare, nepoata a poetului Grigore Alexandrescu si o militanta a drepturilor femeilor, luand parte la miscarea feminista. S-a nascut la 5 septembrie 1857 in Targoviste si este o urmasa a famiilor de boieri Vladescu si Andronescu. Este fiica lui Nicolae Gheroghiu si a Alexandrinei si este primul copil nascut al celor doi, din cei 10 copii.

In anul 1860, Smaranda Gheoghiu merge la scoala nou infiintata de diaconul Vasile din orasul natal, iar incepand cu anul 1870 urmeaza cursurile Scolii Centrale de Fete din Bucuresti. Se casatoreste cu profesorul si poetul George O. Garbea, care o sprijina foarte mult in a se dedica scrisului si a-si publica lucrarile. Dupa moartea sotului, lucreaza ca institutoare la Sinaia. Se recasatoreste cu capitanul Petre Gheorghiu si lucreaza ca insitutoare la Ploiesti, apoi in capitala. Intre anii 1882- 1885 scrie pentru revista “Scoala Romana”, iar intre anii 1893-1895 lanseaza revista literara “Altite si Bibliuri”, in care se scrie despre portul si frumusetea costumelor populare.

In anul 1881, Smaranda Gheorghiu isi face debutul in revista infiintata de Alexandru Macedonski, numita “Literatorul”, cu o traducere din Edgar Allan Poe. Printre alte reviste cu care scriitoarea colaboreaza se afla “Tribuna”, “Romanul”, Convorbiri literare”, :Revista Literara”, sau “Universul”, semnand atat cu pseudonimul ei, Smara, cat si cu numele. Este prietena foarte buna cu Veronica Micle, iar catre sfarsitul secolului al XIX-lea infiinteaza un cenaclu literar, care este frecventat de Mihai Eminescu. De asemenea, este numita de Veronica Micle “Maica Smara”.

Impartasind stilul literar al Veronicai Micle, in anul 1888 Smaranda Gheorghiu publica primul ei volum de poezii, intitulat “Din pana suferintei”. Are o activitate literara bogata, ce cuprinde numeroase volume, de versuri, proza sau teatru, din care mentionam “Dorul de tara” publicat in anul 1904, “Tara mea”, din anul 1905, romanul “Baiatul Mamei” din anul 1917, romanul “Domnul Badina” aparut in anul 1931 sau volumul de nuvele publicat in anul 1937 “Dumitrite brumate”.

Smaranda Gheorghiu, Foto: roxanaelenaf.wordpress.com
Smaranda Gheorghiu, Foto: roxanaelenaf.wordpress.com

In anul 1896 Smaranda Gheorghiu se remarca cu lucrarea “Inteligenta Femeii”, importanta pentru inceputurile miscarii feministe din tara. Face parte dintre fondatoarele miscarii feministe din Romania si este prezenta in toate societatile culturale ale epocii. Este membra si in organizatii culturale din afara tarii, precum “Alianta Universala a Femeilor” sau “Dante Alighieri”. Este prima femeie care a vorbit de la tribuna Ateneului si participa la numeroase conferinte, unde vorbeste, atat in tara, cat si in strainatate, despre emanciparea femeii si educatie, acestea reprezentand marile preocupari ale scriitoarei. Astfel, ea a luat parte la conferinte din Belgia, Italia, Suedia, Franta, Danemarca sau Grecia.

Fiind un important om de cultura, Smaranga Gheorghiu este invitata la multe congrese internationale, astfel, in anul 1889 participa, alaturi de Badea Cartan, la Congresul “Orientalistilor”, prin care celebreaza spiritul romanesc prin depunerea unei coroane de lauri din bronz la Columna lui Traian. Ca o adevarata militanta pentru drepturile femeilor, a organizat in anul 1900 Congresul pentru Pace al Uniunii Universale a Femeilor, unde, cu steagul tarii in mana si cu adeziuni ce apartineau unui numar de 300 de femei, sustine un discurs. In acest discurs nu a demonstrat ca este doar o aparatoare a femeilor, ci si a pacii si a culturii, fiind aleasa vicepresedinte al Aliantei Universale a Femeilor pentru Pace.

Citește și:  Femei celebre - Ella Negruzzi

In anul 1902 Smaranda Gheorghiu participa la Congresul Latin, unde sustine cauza romaneasca, in anul 1913 este prezenta la Congresul educatiei familiale, iar in anul 1931, la Congresul scolilor in aer libe, unde propune introducerea scolii in aer liber, fiind o initiativa ce ii apartine. Activitatea ei a avut un rol important in educatie, fiind o personalitate ce s-a implicat in construirea scolilor, modernizarea monumentelor istorice, ridicarea de bilioteci, statui sau camine culturale, fiind o promotoare a culturii romane, numita “Educatoare Poporului”.

Monumentul „Maica Smara” din parcul Cişmigiu din București, sculptor: Mihai Onofrei, Foto: ro.wikipedia.org
Monumentul „Maica Smara” din parcul Cişmigiu din București, sculptor: Mihai Onofrei, Foto: ro.wikipedia.org

Numita “Maica Smara” de catre Veronica Micle, datorita sufletului ei generos, Smaranda Gheroghiu isi pierde cel de-al doilea sot, iar in anul 1902 se dedica uneia dintre cele mai mari pasiuni ale sale, calatoria, si intra in istoria prin calatoria efectuata catre Polul Nord, devenind prima femeie care a calatorit spre Polul Nord. Pornind din Sinaia, catre Budapesta, Viena, Praga, Berlin, Copenhaga, Stockholm, Hammerfest, Tromso sau Hamar, ajunge la Capul Nord, in Insula Mageroy. La intoarcere merge in orasul Osla de astazi, pe atunci Cristiana si il intalneste pe Henrik Ibsen, considerat parintele teatrului modern european.

Pentru a cinsti memoria Smarandei Gheorghiu, in parcul Mitropoliei din orasul ei natal, Targoviste, se afla ridicat un bust ce ii poarta numele, insa acesta nu este singurul. Astfel, in parcul Cismigiu din capitala se afla un alt bust, pe care este inscriptionat “Maica Smara Educatoare a poporului, scriitoare, 1857-1944”, pentru a ne aminti de rolul important pe care l-a jucat in educatia si cultura noastra, fiind si o importanta sustinatoare a drepturilor femeilor. De asemenea, ramane in istorie drept femeia care a calatorit catre Polul nord, in cinstea careia i s-a inchinat cartea “O romanca spre Polul Nord”, publicata in anul 1988, autorul ei fiind Petre Gheorghe Birlea.

De copii Simona Gheorghiu este cunoscuta pentru compunerea poeziei “Vine, vine primavara”, care a fost pusa pe muzica si a caror versuri sunt celebre, primele patru fiind urmatoarele: “Vine, vine primavara/ Se asterne-n toata tara/ Floricele pe campii/ Hai sa le-adunam, copii. “

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.