Franco Zeffirelli, cunoscut și sub numele de Gianfranco Corsi, este un regizor italian de film, operă și teatru. Producții care l-au facut celebru în domeniul filmului sunt: „Romeo and Juliet” (1968), „The Taming of the Shrew” (1967), „Brother Sun, Sister Moon”, iar în domeniul operei, de menționat sunt: La Boheme, Don Giovanni, I Pagliacci, Tosca.

Implicarea în politică a lui Franco Zeffirelli a venit din dorința de a îmbunătăți situația culturală și artistică, prin puterea acordată de instituții politice. Va face parte din senat (1994 -2001), reprezentând partidul Forza Italia, partid de centru – dreapta.

Franco Zeffirelli s-a născut la 12 februarie 1923, în Florența (Italia). Este fiul lui Ottorino Corsi, un comerciant de lână și mătase și al unei croitorese, Alaide Garosi.

În 1941 termină studiile la Academia de Belle Arti di Firenze, iar în 1942, la îndemnul tatălui său, se înscrie la Universitatea din Florența, pentru a studia arhitectura. În acest timp, desfășurându-se cel de-al doilea război mondial, își va părăsi studiile, luptând în armata britanică, în perioada anilor 1942–1945. Pasionat de teatru și film din timpul copilăriei, în armată va avea ocazia să monteze un spectacol cu soldații britanici, fiind pus pentru prima dată în această situație.

Întors din război și vizionând piesa Henry V cu Laurence Olivier, se hotărăște să își construiască o carieră în domeniul teatrului, renunțând la studiul arhitecturii.

În 1945 începe ca designer de scenă, apoi va lucra la compania de teatru Morelli–Stoppa, ca asistent al regizorului Luchino Visconti, timp de aproximativ 9 ani. Exemple de filme în care a avut acest rol sunt: „Troilus și Cressida”, „Cele 3 surori”. Luchino Visconti îi va fi maestru, bun și apropriat prieten, acesta propulsându-l în lumea filmului. Alături de Luchino Visconti, Franco Zeffirelli a mai lucrat și cu alți regizori de film precum Vittorio de Sica și Roberto Rossellini.
Franco Zeffirelli ca regizor

Prima sa producție de operă a fost pentru teatrul La Scala, din Milano – „La Cenerentola” („Cenușăreasa”). Tot aici va regiza și „Don Carlo” (1992) cu Luciano Pavarotti, Paolo Coni, Daniela Dessi. A montat și creat piese pentru Opera din Paris, pentru Opera Regala din Londra, precum Tosca (1964), cu interpreții Maria Callas și Tito Gobbi, pentru Opera Metropolitană din New York precum: „I Pagliacci ” (1978) avându-i ca interpreți pe Placido Domingo, Teresa Stratas, Sherrill Milnes, „Cavalleria Rusticana” (1978) cu Plácido Domingo, Tatiana Troyanos, „La Bohème”, în 1982, Tosca, în 1985 etc..

Citește și:  Femei celebre - Regina Elisabeta a Romaniei

Multe dintre piesele de operă au fost filmate și date spre vânzare în format DVD. Cele mai cunoscute și apreciate opere de către masa critică sunt: La Boheme (1982), Tosca (1985), I Pagliacci (1982), Carmen (2010).

În lumea filmului, Franco Zeffirelli a debutat în 1967, cu „The Taming of the Shrew” („Îmblânzirea scorpiei”), avându-i în rolul principal pe binecunoscuții actori Richard Burton și Elizabeth Taylor. În 1968 realizează „Romeo and Juliet”, optând pentru actori tineri și fără experiență: Leonard Whiting și Olivia Hussey. O altă adaptare a operei shakespeariane va fi „Hamlet”, în 1990, în rolul principal jucând Mel Gibson.

Franco Zeffirelli a ales să abordeze și teme religioase precum viața Sfântului Francis de Assisi, în 1972, în filmul „Brother Sun, Sister Moon” („Frate Soare, Soră Lună”), cu Graham Faulkner în rolul principal, dar și viața lui Iisus Hristos, în 1977, în filmul „Jesus of Nazareth” cu Robert Powell, temă transpusă și în mini-seriale, mult difuzată în preajma sărbătorii Paștelui.

„Tea with Mussolini” este un film produs în 1999, fiind o semi-autobiografie.

Printre cele mai cunoscute filme ale lui Franco Zeffirelli sunt: „Romeo și Julieta”, „Îmblânzirea scorpiei”, „Hamlet”, „Frate Soare, Soră Lună”, „Iisus din Nazareth”.

Un obiectiv important urmărit de Zeffirelli în munca sa a fost să facă cunoscute publicului operele clasice. Astfel, dacă pentru criticii de artă, operele lui Shakespeare ar fi trebuit să rămână cunoscute și trăite la nivel elitist, pentru Zeffirelli arta trebuie răspândită și la nivelul masei. Atenția la detaliile care compun scena, coloana sonoră, lirismul replicilor, intrepretarea actorilor va da spectatorului senzația de puritate, de frumos.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.