Ivan al IV-lea Vasilievici, mai bine cunoscut sub numele de Ivan cel Groaznic, a fost primul ţar al Rusiei. El avea o personalitate complexă, fiind foarte inteligent, dar predispus la crize de furie incontrolabile. Domnia sa, una dintre cele mai lungi ale ţarilor ruşi, a văzut ieşirea Rusiei din perioada medievală şi începuturile Imperiului Rus.

În 1533, imediat după moartea tatălui său, Ivan, atunci în vârstă de doar 3 ani, era proclamat Mare Prinţ al Moscovei. Mama sa avea să conducă în numele lui, până la moartea ei în 1538.

Moartea ambilor părinţi a dus la reînceperea luptelor dintre diferitele facţiuni ale boierimii, care încercau să puna mâna pe putere prin controlul exercitat asupra tânărului Ivan. Lupta lor pentru putere în detrimentul poporului a lăsat o impresie puternică în mintea lui Ivan şi o antipatie faţă de toţi boierii. În copilărie a început să tortureze şi să omoare animale.

În 1547, Ivan este încoronat ca primul ţar al Rusiei. În acelaşi an se căsătoreşte cu Anastasia Romanov. Țarul este influenţat de mitropolitul Moscovei, Makari, care îşi dorea stabilirea unui stat creştin bazat pe principiile justiţiei.

Între 1547 şi 1549, mai multe consilii bisericeşti au fost convocate în urma cărora puterea bisericii a fost consolidată. Guvernul a început o serie de reforme şi o reorganizare a administraţiei centrale şi locale; în 1547 primul sobor zemski a fost convocat, un nou cod juridic fiind elaborat.

Rusia a fost reorganizată în departamente, autorităţile locale fiind alese de nobilimea locală. Armata a fost reorganizată, comandanţii fiind acum numiţi pe merit şi nu pe baza statutului de nobil. În perioada domniei sale a fost introdusă presa scrisă.

Un obiectiv al reformelor a fost limitarea puterilor aristocraţiei domneşti şi boiereşti şi promovarea intereselor nobilimii care se afla în serviciul ţarului. Toate reformele aveau loc sub egida Consiliului Ales, un consiliu consultativ informal din care făceau parte favoriţii ţarului. Influenţele consiliului aveau să dispară odată cu moartea primei sale soţii şi a lui Makari.

Pe mai toată perioada domniei lui Ivan, Rusia s-a aflat în război. După ce a făcut Volga râu rusesc, comerţul la Marea Caspică a devenit sigur. Pentru a sărbători capturarea oraşului Kazan, a ordonat construcţia Catedralei Sf. Vasile. Legenda zice că Ivan a fost atât de impresionat, încât i-a orbit pe arhitecţi, pentru a nu le mai da posibilitatea realizării a ceva asemănător.

Cu Volga asigurată, Ivan şi-a îndreptat atenţia spre partea vestică, dorind acces la Marea Baltică. În acest sens a pornit un război împotriva Livoniei (Letonia şi Estonia de astăzi). Dacă la început erau victorioşi, Lituania, devenită parte a Poloniei, împreună cu Suedia, au oferit sprijin Livoniei. În acelaşi timp, tătarii din Crimeea au atacat la est şi au reuşit să ajungă la Moscova, lasând doar Kremlinul în picioare.

Citește și:  Cele mai atractive obiective turistice din Europa

Neputând face faţă, Ivan cere ajutorul Papei Grigore al XIII-lea şi un armistiţiu are loc cu Polonia în 1582 şi unul cu Suedia în 1583. În urma celor două armistiţii Rusia pierde ce câştigase până atunci.

Primele execuţii au venit în urma dezamăgirii asupra cursului războiului cu Livonia şi pentru că suspecta unii boieri de trădare. Dezertarea în Polonia a comandantului Andrey Kurbsky l-a surprins atât de mult, încât era dispus să abdice. Moscoviţii l-au implorat să rămână, acesta acceptând doar dacă îi era permis să se ocupe personal de trădători şi să constituie opricina (un instrument de represiune ce reprezenta un agregat de teritorii administrat separat de restul statului).

Ivan s-a rupt de restul ţării, trăind în acest anturaj, în timp ce opricina călca în picioare orice se afla în afara cercului imediat al lui Ivan.

Acest lucru i-a determinat pe cei mai mulţi dintre boieri să se opună reformelor şi să comploteze împotriva lui Ivan. Ca răspuns, în 1570, opricina condusă personal de Ivan a distrus oraşul Novgorod şi a executat câteva mii de locuitori. În scurt timp, Ivan pierde controlul asupra opricinei, aceştia devenind doar nişte criminali.

Chiar dacă a rezistat doar 7 ani, opricina a dus la destabilizarea statului şi a lăsat o amprentă sângeroasă asupra întregii sale domnii, punând sub semnul întrebării stabilitatea sa mentală, lăsând impresia unui conducător morbid şi răzbunător.

În timpul anilor 1570 s-a căsătorit de cinci ori, în numai nouă ani. Iar într-un act de furie şi-a ucis singurul moştenitor în 1581. Întâmplarea e descrisă în faimoasa pictură „Ivan cel Groaznic îşi ucide fiul” a lui Ilya Repin.

Ivan a murit în 1584, în urma unui atac cerebral în timp ce juca şah cu Bogdan Belsky, confidentul său.

În timpul domniei sale, Rusia a fost îndreptată spre Europa. Chiar dacă pe plan intern teroarea a dus la slăbirea aristocraţiei, el a lăsat în urmă un regat mult mai centralizat decât era înainte.

Ivan a încurajat şi dezvoltat cultura, în special prin tipărirea de cărţi. El însuşi a scris şi chiar dacă lucrările care au supravieţuit sunt de natură politică, putem vedea cât de bine stăpânea cuvintele. Ivan a fost un adept devotat al Bisericii Ortodoxe, punând accent pe dreptul divin al domnitorului.

http://www.youtube.com/watch?v=wHtTgEilIEM

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.