Manastirea Pesterilor din Kiev, Ucraina, lacas sfant cunoscut si drept Kyiv Pechersk Lavra, a fost ridicata in anul 1051, complexul monastic fiind construit in jurul a doua sisteme de pesteri. Aceasta manastire ortodoxa a fost ctitorita de Sfantul Anton, calugar care si-a petrecut mare parte din viata pe Muntele Atos, in Grecia si care s-a intors in tara sa pentru a ajuta la dezvoltarea sistemului monastic, pe atunci extrem de sarac. De la acest stadiu si pana ca Manastirea Pesterilor sa devina un centru crestin ortodox extrem de important pentru Europa de Est nu a mai fost decat un pas, facut in buna masura de Sfantul Anton.
Acesta a ajuns in Kiev, dupa ce si-a petrecut anii tineretii in rugaciune la o manastire de pe Muntele Atos, si s-a instalat intr-o pestera ce se afla undeva pe un deal, cam prin imprejurimile din afara orasului. Se pare ca decizia acestui calugar i-a inspirat pe mai multi oameni, drept pentru care acestia au inceput sa construiasca o serie de tuneluri si alte chilii, despre care trebuie sa stim ca se numesc Pesterile Apropiate si Pesterile Indepartate.
Iar ceea ce este de-a dreptul interesant, mai ales in aceste vremuri, este faptul ca aceste adaposturi stranii contineau si biserici, in care calugarii si nu numai se rugau. Ceea ce a urmat a fost un rezultat al stradaniei acestor oameni, in a doua jumatate a secolului al XI-lea, construindu-se Catedrala Adormirii Maicii Domnului; mai apoi, s-au ridicat si alte lacasuri sfinte in jurul acestei constructii impresionante, dar si scoli de teologie, ca intr-un final, sa se construiasca si uluitoarea clopotnita. Dupa ce lucrarile de constructie la turnul-clopotnita au fost finalizate, in anul 1745, acesta era cel mai inalt din lume, fiind cunoscut chiar si in zilele noastre pentru impozanta, frumusetea si deopotriva unicitatea sa. Totodata, acest turn-clopotnita este una dintre structurile cu care orasul Kiev se mandreste.
In sfarsit, Manastirea Pesterilor, astazi inclusa in Patrimoniul Mondial Unesco, alaturi de Catedrala Sfintei Sofia, adapostea, in prima parte a secolului al XX-lea, aproximativ 1000 de calugari, transformandu-se, in definitiv, intr-un centru religios al Bisericii Ortodoxe rasaritene. Mai mult decat atat, una dintre cele Sapte Minuni ale Ucrainei, asa cum a fost numita manastirea din Kiev, are o importanta deosebita pentru toti ortodocsii din Europa, deoarece a reusit sa reziste, atat in fata eroziunii timpului, cat si in fata incercarilor regimului sovietic ateu de a-i stirbi din importanta; mai cu seama, prin anii 1920, regimul sovietic a cautat sa stirbeasca din semnificatia religioasa a acestui loc minunat, incercand sa le insufle oamenilor de rand ca nu este decat un monument de interes cultural, si nicidecum de interes religios.
Si, ca majoritatea constructiilor medievele importante din Europa, si aceasta a trecut prin vremuri mai putin fericite. De pilda, in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, parte importanta a complexului monastic, Catedrala Adormirii Maicii Domnului a fost distrusa aproape in intregime, armata sovietica minand lacasul sfant, din cauza faptului ca armatele naziste deja invadasera orasul Kiev; astfel, explozibilul a fost detonat, punand la pamant impresionanta catedrala.
Acest eveniment nefericit a afectat serios complexul monastic, chiar daca s-a luat decizia reconstruirii catedralei in forma pe care o avea in secolul al XVIII-lea. De atunci, catedrala a ramas in administratia statului, chiar daca era parte a complexului; ba chiar, Biserica Ortodoxa Ucrainiana detine un control limitat asupra acestei cladiri. Manastirea Pesterilor din Kiev este considerata, in primul rand, un obiectiv turistic de mare interes, insa chiar si asa, inca functioneaza cu statutul initial.
