Marea Piramidă din Giza – o uimitoare descoperire a unui coridor secret, anunţată în urmă cu câteva zile

Marea Piramidă din Giza sau Piramida lui Keops este departe de a-şi fi dezvăluit toate secretele. În urmă cu câteva zile, la data de 2 martie 2023, o echipă ştiinţifică internaţională, implicată în proiectul “ScanPyramids”, lansat de autorităţile egiptene în 2015 şi condus de Universitatea din Cairo, a anunţat, chiar de la poalele marii piramide, uimitoarea descoperire – un coridor ascuns în inima acestei construcţii masive, despre care nu s-a ştiut nimic până acum.

Proiectul “ScanPyramids”, lansat în octombrie 2015, şi-a propus să scaneze piramidele egiptene – Khufu/ Keops (Marea Piramidă din Giza), Khafre (a doua ca mărime din grupul piramidelor de pe Platoul Gizeh) , Bent (“Piramida îndoită”, aflată la 40 de kilometri de Cairo) și Red (Piramida Rosie, denumită aşa după nuanța roșiatică a pietrelor de calcar, a treia ca mărime, după Keops și Khafre).

Scanarea piramidelor, simulările 3D, termografia în infraroşu, tomografia cu muoni sau muografia (care apelează la muoni/ produse secundare ale razelor cosmice, care sunt absorbite doar parțial de piatră) sunt tehnici de ultimă oră, care permit obţinerea de imagini, într-un mod neinvaziv, din locuri greu accesibile sau in care este imposibil de ajuns.

În felul acesta s-au făcut, în ultimii ani, descoperiri spectaculoase, care pot ajuta la o mai bună înțelegere a structurii, a proceselor și tehnicilor de construcție a piramidelor, care rămân încă învăluite în mister, la mai bine de 4 500 de ani de când au fost construite.

Înainte de descoperirea de acum, din martie 2023, în 2017, folosind tehnici similare, echipa ScanPyramids a identificat, în Marea Piramidă din Giza, un “gol” gigantic, de dimensiunea unui avion, situat deasupra Marii Galerii, necunoscut anterior, pe care l-au numit “ScanPyramids Big Void”.

Marea Piramidă din Giza – una dintre cele şapte minuni ale lumii antice

Marea Piramidă din Giza (Gizeh) este cea mai veche dintre cele șapte minuni ale lumii antice, a cărei construcţie a fost realizată în timpul dinastiei a IV-a, de către faraonul Khufu (sau Keops), care a domnit începând cu anul 2609 î.Hr., până în 2584 î.Hr. Este cea mai mare piramidă egipteană și singura care a rămas în mare parte intactă. Este cunoscută şi ca Piramida lui Keops, construită pentru a adăposti mormântul faraonului. Vreme de secole, potrivit tradiţiei egiptene, faraonii au fost înmormântaţi, cu toate comorile şi lucrurile despre care se credea că le vor fi de folos şi dincolo de moarte, în astfel de piramide sau în spaţii special amenajate, săpate în stânci.

Piramida lui Keops are o înălţime de 139 de metri, fiecare dintre laturile sale măsoară 230 de metri, o suprafaţă de 52 608 de metri pătraţi, un volum de 2,6 milioane de metri cubi. Se află pe Platoul Gizeh, la o distanţă de 25 de kilometri de Cairo, alături de Sfinx şi de Piramidele lui Chephren și Mykerinos. Este construită din 2 300 000 de blocuri de piatră, a câte două tone fiecare.

Vreme de peste 3 800 de ani, a fost cea mai înaltă construcţie din lume. Unii istorici susţin că, în anul 1311, Catedrala Lincoln, din Anglia, cu 160 de metri înălţime, a devenit cea mai înaltă structură construită de om, din lume. Dar, în 1548, turla catedralei s-a prăbuşit şi nu a fost reconstruită. În secolul al XIX-lea, începând cu 1889, Turnul Eiffel, din Paris, a devenit cea mai înaltă construcţie (324 metri înălţime).

De-a lungul timpului, s-au emis nenumărate teorii despre felul în care a fost construită Marea Piramidă din Giza, dar niciuna nu a reuşit să explice, în totalitate, misterul de care este înconjurată această impresionantă construcţie.

Un coridor secret descoperit în Marea Piramidă din Giza

Anunțul acestei descoperiri majore, din 2 martie 2023 – un coridor secret în Marea Piramidă din Giza, observat cu ajutorul unei camere endoscopice – a fost însoţit şi de imagini. Înainte ca endoscopul de numai 6 milimetri să fie poziţionat printr-un spaţiu minuscul dintre pietre, au fost efectuate teste suplimentare cu radar și ultrasunete.

Coridorul cu frontoane are 9 metri lungime şi peste 2 metri lăţime, tavanul este triunghiular, deschis la nivelul feţei nordice (pe laterala intrării pentru turiști).

Unul dintre arheologii egipteni, care coordonează comitetul ştiinţific al proiectului “ScanPyramids” (format din arheologi francezi, canadieni, japonezi, egipteni), spunea că acest coridor ar putea dezvălui anumite secrete pe care piramida le-a ținut mereu ascunse: „Este foarte posibil ca tunelul să protejeze ceva. În opinia mea, acesta protejează adevărata cameră funerară a regelui Keops”.

De asemenea, această nouă descoperire ar putea ajuta la înțelegerea mai bună a rolului „Chevron” – o lespede de piatră cu o structură în fronton (precum bârnele încrucişate care susţin acoperişul unei construcţii), situată în partea de sus a intrării și conectată la coridorul descendent. Despre coridor, specialiştii mai spun că ar fi putut fi creat pentru a redistribui greutatea piramidei în jurul intrării sau al unei alte camere încă nedescoperite. Ar putea fi explicate (în numai câteva luni) si aspecte rămase necunoscute legate de “Camera mortuară” a faraonului.

Coridorul secret şi marele “gol” (“ScanPyramids Big Void”), identificat în 2017, sunt cu atât mai interesante cu cât nimeni nu a anticipat existenţa lor şi încă se caută rolul acestora în arhitectura unui asemenea colos, cum este Marea Piramidă din Giza.

Piramidele – o provocare continuă

La mai bine de patru milenii de la construcţia lor, piramidele continuă să fascineze lumea, iar răspunsurile complete legate de construcţia şi semnificaţia lor sunt căutate încă. Fiecare dintre noile descoperiri mai adaugă o piesă în imensul puzzle a cărui imagine de ansamblu este deocamdată incompletă.

“Camera regelui”, spre care ar duce coridorul descoperit recent (deocamdată doar o ipoteză), este o structură magnifică din granit, care măsoară 10,47 metri lungime, 5,23 metri lăţime și 5,84 metri înălțime. Deasupra acesteia există un înveliş impunător tot din blocuri de granit, pe cinci niveluri.

În acest spaţiu, al încăperii mortuare, a fost găsită singura inscripție care permite atribuirea acestei piramide faraonului Keops. Este foarte posibil, spun arheologii, ca sarcofagul aflat în interior să fie doar un “cenotaf” – adică un monument funerar ridicat în memoria unei persoane (în cazul acesta, a faraonului, venerat pentru că era considerat fiul zeului Soare (Re), trimis pe Pământ) și a cărui formă sau ornamentație amintește de un mormânt, dar care nu conține trupul unui defunct.

În epoca actuală, oamenii de ştiinţă au confirmat că forma piramidală funcţionează ca un veritabil acumulator de energie cosmică (“Efectul de piramidă”) prin câmpul magnetic pe care îl dezvoltă. Cei care au construit piramidele (şi în această privinţă exitând o serie de teorii contradictorii) ştiau, probabil, acest adevăr confirmat astăzi prin metode ştiinţifice.

Marea Piramidă din Giza – descoperiri noi, taine mai adânci

Marea Piramidă din Giza, cu cele patru laturi orientate spre punctele cardinale şi care au, fiecare, câte 365,24 metri “piramidali”, adică numărul zilelor dintr-un an , dacă ar fi reconstruită astăzi – într-o replică din beton, goală în interior – ar necesita cheltuieli de mai mult de 3 miliarde de euro, aproximativ 50 de milioane de ore de muncă sau o durată de cel puțin șase ani. O reproducere în piatră a piramidei, asemănătoare cu cea a vremii – 2.500.000 de metri cubi de calcar – ar însemna douăzeci și cinci de ani de muncă şi ar costa de trei ori mai mult decât cea din beton – aspecte care relevă, încă o dată, fascinaţia pe care o exercită această “minune” a lumii antice.

Belgianul Robert Bauval, cunoscut ca adept al arheo-astronomiei, a propus o teorie – “Orion correlation theory” (Teoria corelației Orion) – potrivit căreia există o legătură între poziţia piramidelor de la Gizeh şi aceea a constelaţiei Orion şi a stelelor, în general.

Au mai fost descoperite şi alte corelaţii, extrem de complexe, care pun sub semnul întrebării faptul că piramidele ar fi doar nişte monumente funerare. De pildă, greutatea Piramidei lui Keops a fost estimată la 5,3 milioane tone, la scară cu cea a Terrei, care este de aproximativ 5.976 de sextilioane de tone. Densitatea Pământului este de 5,6, a piramidei de 5,7, circumferinţa piramidei împărţită la de două ori înălţimea ei, înseamnă 3,14, adică numărul pi. Înălţimea medie a crustei terestre este de aproximativ 4 455 picioare ( măsurată cu aparatură supersofisticată), iar înălţimea piramidei este de 454,5 picioare.

Piramidele – mărturii ale unei culturi planetare

Piramide, mărturii ale unor civilizaţii dispărute, sunt peste tot în lume – pe toate continentele, pe pământ, sub ape (precum piramidele de cristal, de trei ori mai mari decât Piramida lui Keops, şi un Sfinx, descoperite în 2012, în Triunghiul Bermudelor), sub gheţuri (precum piramidele din Alaska, descoperite în anii 1990, şi despre care se presupune că sunt mai vechi decât Piramida lui Keops), o piramidă uriaşă, din bazalt, în adâncul Mării Galileei, piramidele din Tibet, noi piramide în Peru etc., toate construite după tehnologii necunoscute astăzi.

Un jurnalist britanic, Paul Brunton, în 1934, a fost primul european căruia i s-a permis să petreacă o noapte în Marea Piramidă de la Gizeh, eveniment pe care îl descrie în cartea sa, “India secretă”. Relatând o asemenea experienţă, Paul Brunton mărturiseşte, printre altele, că, la un moment dat, a văzut în apropierea sa o radiaţie luminoasă şi imaginea a doi preoţi pe care i-a întrebat care este “secretul piramidei”, iar răspunsul pe care l-ar fi primit a fost: “Secretul piramidei este secretul sufletului tău”. Este, desigur, o metaforă, dar care îndeamnă la meditaţie, la reconsiderarea reprezentărilor pe care le avem despre evoluţia civilizaţiilor şi a omului ca individualitate.