Mişcarea Slow (în engleză, “Slow Movement”, “slow” – “lent”, “încet”) este un curent de gândire, care propune schimbări semnificative în privinţa felului în care omul modern înţelege să muncească, să gândească, să se hrănească, să relaţioneze, să călătorească etc., adică, altfel spus, să trăiască. Este un fel de reconsiderare a mesajului vechiului adagiu latin “Festina lente” (“Grăbeşte-te încet”) sau al zicerii româneşti “Graba strică treaba”, ambele concentrând adevăruri general valabile, unele însă uitate.

De la jumătatea secolului trecut şi până astăzi, ritmul vieţii s-a accelerat continuu. Globalizarea, noile tehnologii, creşterea competitivităţii, marketingul, supermarket-urile, fast-food-urile și, mai ales, Internetul şi telefonia mobilă ne-au schimbat viaţa în mod fundamental.

În Japonia, un tren circulă cu peste 600 de kilometri la oră, în SUA, există un McDonald’s care promite să-ți servească burgerul în mai puțin de 60 de secunde, în Franţa, un coafor renumit face 34 de tunsori într-o oră s.a.m.d. Sunt fapte care, în general, trezesc admirație. Combinăm viteza, eficiența și productivitatea. Să fie doar o iluzie?

O astfel de societate care doreşte totul “fast” (“rapid”) aduce cu sine un nivel accentuat de stres, anxietate, burnout. Nu mai ştim să savurăm mâncarea, pentru că nu este timp, nu mai putem să ne bucurăm de călătorii, pentru că suntem prea concentraţi pe destinaţie, ducem o viaţă grăbită, deconectată de natură şi de noi înşine. Trăim în oraşe mai mult sau mai puţin aglomerate, înconjuraţi de oameni anonimi, care aleargă în toate părţile, care nu au timp pentru bucuriile simple, care muncesc pentru job şi după întoarcerea acasă, care vor să să ţină sub control totul.

Cum s-a născut Mişcarea Slow?

Mişcarea Slow
Mişcarea Slow

Într-un astfel de context, al unei vieţi din ce în ce mai accelerate, s-a născut, în mod surprinzător, “Mişcarea Slow”, care propune o altă “filosofie” asupra vieţii, prin care omul să scape de viciul trăitului în viteză şi care are din ce în ce mai mulţi susţinători, în toată lumea.

Fondatorul Mişcării Slow este un jurnalist italian, specializat în domeniul gastronomiei, Carlo Petrini, care, în anul 1986, a încercat să protesteze faţă de proiectul de deschidere a unui restaurant McDonald’s în inima centrului istoric al Romei, promovând, în acelaşi timp, mâncarea locală şi gătitul tradiţional. Prin “Slow Food”, Carlo Petrini propunea, de fapt, o alternativă la Fast-Food, incurajând totodată micile întreprinderi locale, alimentele specifice bucătăriei italiene, concentrându-se pe calitatea alimentelor, mai degrabă decât pe cantitate.

Ulterior, epitetul “slow” a fost aplicat şi altor activităţi şi domenii ale vieţii noastre – afaceri (slow business), familie (slow parenting), şcoală (slow school), turism (slow tourisme), artă (slow art), ştiinţă (slow science), dezvoltarea oraşelor (slow city) etc. De fapt, orice aspect al vieţii poate fi privit sub acest aspect – ”slow” – ceea ce nu înseamnă să facem mai puţine lucruri, să lenevim, ci să regândim priorităţile şi să canalizăm energia în funcţie de acestea, să dăm calitate activităţilor importante, precum şi prezentului, relaţiilor cu cei din jur, să ne bucurăm de ceea ce ne face plăcere etc.

Mişcarea slow în alimentaţie (Slow Food)

Slow Food
Slow Food

Debutând ca un protest împotriva “mcdonalizării” planetei, este firesc ca preocuparea pentru alimentaţia sănătoasă, bazată pe reabilitarea produselor şi gastronomiei locale să ocupe un loc central în Mişcarea Slow.

Principiile de bază ale Slow Food sunt “bun, curat, corect” (adică produse de calitate, naturale, la un preţ echitabil), abandonând alimentele industriale, în favoarea celor de la micii fermieri, din grădina personală (sau din grădini comune, în oraş), la care se adaugă plăcerea de a găti şi de a savura mâncarea în tihnă, de a aprecia momentele petrecute la masă, alături de familie, prieteni etc. În calitate de consumatori, avem puterea de a decide ce punem în farfurie și astfel influențăm întregul sistem, protejând, fără efort, biodiversitatea agricolă.

Slow Food, Santorini, Grecia
Slow Food, Santorini, Grecia

În plus, se respectă şi sezonalitatea, pentru că fiecare fruct/ legumă are o anumită perioadă în care se plantează şi se recoltează, lăsându-li-se astfel timp să crească, să se coacă, fără a interveni artificial. Apoi, respectând un anumit ritual al preparării şi consumării hranei, nu vom mai devora, la întâmplare, orice şi fără control, dăm creierului răgazul să proceseze informaţia primită de la stomac, digestia, metabolismul vor fi mai bune.

Poate că, în practică, obişnuiţi cu ritmul de viaţă alert şi foarte aglomerat, este mai greu să aplicăm astfel de reguli, dar se poate începe cu paşi mici, cum ar fi renunţarea la fast-food, alegerea unor alimente sănătoase, procurarea acestora, când se poate, de la micii fermieri, care practică o agricultură bio, opţiunea pentru calitate şi nu pentru cantitate, educarea gustului etc.

Există, la momentul actual, comunităţi alimentare în peste 150 de ţări, cu milioane de membri, care susţin Slow Food şi care se reunesc periodic în cadrul reţelei “Terra Madre” (“Mama Pământ”).

Slow Fashion -mai degrabă clasic si durabil

Slow Fashion
Slow Fashion

Termenul de “Slow Fashion” a fost lansat de designer-ul Kate Fletcher, în 2007. Mişcarea Slow în modă respectă aceleaşi principii ca şi Slow Food şi a apărut ca o alternativă la “Fast Fashion”, aceasta din urmă fiind practicată de industria vestimentară, care reproduce rapid, la scară industrială, tendinţele modei, producând imbrăcăminte la un cost scăzut (dar cu mari beneficii) şi, în general, la o calitate discutabilă, ceea ce-i face pe consumatori să-şi înlocuiască destul de rapid hainele, să cumpere “din impuls” si din dorinţa de a fi in “trend”.

Slow Fashion pledează pentru haine de bună calitate, care să dureze, în stil “clasic” (care să evite tendinţele care se schimbă rapid). Recomandă consumatorilor, de asemenea, produse artizanale, care să susţină afacerile mici şi care conferă şi stil personelor care le poartă.

Mişcarea Slow în ştiinţă şi tehnologie

Mişcarea Slow în ştiinţă şi tehnologie (Slow Science, Slow Technology) vizează, ca principal obiectiv, să ofere oamenilor de ştiinţă timpul de care au nevoie să gândească, să citească, să mediteze, să experimenteze etc., opunându-se tendinţei actuale, concentrată în principiul “publish or perish” (“publică sau pieri”), principiu potrivit căruia cercetătorii nu pot fi şi nu pot rămâne în top dacă nu publică foarte mult, în timp foarte scurt, aspecte care conduc adesea la erori majore.

Citește și:  Optimismul fals – la fel de nociv ca pesimismul exagerat? Cum ne influenţează biasul de optimism deciziile şi viitorul?

Oraşe Slow/ Slow City

Slow City
Slow City

Există deja în lume oraşe slow (cu mai puţin de 50 000 de locuitori), care sunt organizate şi au planuri de dezvoltare care includ reducerea traficului, a zgomotului, extinderea spaţiilor verzi, a zonelor pietonale, promovarea tradiţiilor locale, a ospitalităţii – aspecte care, până la urmă, onorează valorile umane.

Slow Travel

Slow Travel înseamnă a călători mai rar, dar mai bine, eliminând excesele de orice fel asupra mediului, optând, când se poate, pentru transportul în comun, pentru aprecierea produselor şi obiceiurilor locale. Vacanţele prea dense, dorinţa de a vedea totul şi a face totul nu sunt recomandate, pentru că nu permit trăirea bucuriilor simple, ale momentului prezent.

În mod similar, în anumite ţări/ regiuni, sunt în plină dezvoltare şi alte concepte de acest fel, precum: “Slow Money” (însemnând redirecționarea capitalului și încetinirea fluxurilor, promovarea investiţiilor în întreprinderile mici), “Slow Business” (reinventarea felului de a munci şi aplicarea unor metode care să îmbunătăţească viaţa profesională), “Slow parenting” (ponderarea activităţilor extra-scolare, respectarea timpului şi a identităţii copiilor), “Slow Goods” (mişcarea Slow aplicată producerii bunurilor de larg consum, în care să primeze calitatea, nu cantitatea, revitalizarea industriilor locale), “Slow Marketing” (care să încurajeze relaţiile trainice cu clienţii, în locul rezultatelor imediate, aducătoare de profit cu orice preţ), “Slow Photography” (care să se aplice tuturor tipurilor de creare de imagini, inclusiv filmelor și proceselor digitale, o alternativă la imaginile cu succes rapid care saturează rețelele de socializare si care, de obicei, duc lipsă de conținut) etc.

Mişcarea slow – Ia-ţi timp să trăieşti!

Un stil de viata
Un stil de viata

Probabil că fiecare dintre noi am trecut prin situaţii în care ne-am dorit să punem totul pe “pauză”, să ieşim, măcar pentru scurt timp, din vârtejul evenimentelor, să ne bucurăm de moment, dar am amânat, n-am putut etc. Alergăm între casă, job, scoală, cumpărături etc. şi o luăm de la capăt în fiecare zi.

Tineri şi adulţi suntem cufundaţi într-o societate în care totul merge “fast”, dar într-un mod nefiresc. De-a lungul anilor ne obişnuim, ne adaptăm la ceva ce pare să fie firesc, unii ajung să creadă că stresul este ceva pozitiv pentru că, fără el, s-ar plictisi, iar când înţelegem că toate acestea ne afectează sănătatea, viaţa, în general, este deja prea târziu.

Slow Life ne îndeamnă să adoptăm un stil de viaţă sănătos şi centrat pe prezent, în care să ne dăm ocazia să ne bucurăm pe îndelete de ceea ce facem, să folosim tehnologia într-un mod rațional și practic, să promovăm şi să valorificăm micile afaceri locale, să ne hrănim cât mai natural, şi se pare că tot mai mulţi oameni optează pentru această tendinţă.

Câteva sugestii pentru schimbare

Grăbeşte-te încet!
Grăbeşte-te încet!

Evident că nu putem să schimbăm peste noapte ceva ce este puternic înrădăcinat în felul nostru de viaţă. Dar, cu răbdare, vom putea pune în practică obiceiuri care ne vor schimba viaţa în bine, cu sublinierea că “Slow Life” nu înseamnă a prelungi nejustificat o activitate, a fi ineficient, leneş, ci constă într-o gestionare diferită a timpului şi în schimbarea priorităţilor. Iată câteva recomandări:

  • Trezește-te dimineaţa cu câteva minute mai devreme, evită să ajungi gâfâind la job sau la şcoală, ia-ţi timp pentru a savura dejunul, păstrează o jumătate de oră – o oră pe zi pentru o mică plimbare şi încearcă să nu foloseşti telefonul mobil în acest răgaz.
  • Evită risipa, cumpără numai ce este strict necesar. Poți exersa regula celor 7 zile: când vrei să cumperi ceva de care crezi că ai nevoie, așteaptă 7 zile și, după acel timp, dacă mai ai nevoie, cumpără ceea ce voiai. În cele şapte zile ai posibilitatea de a evalua şi alte opţiuni, mai avantajoase, sau s-ar putea să constaţi că nici nu aveai nevoie de cumpărăturile respective.
  • Încearcă să faci ceva bun pentru tine sau pentru altcineva în fiecare zi. Treptat acest fapt se va transforma în automatism şi va contribui substanţial la creşterea stimei de sine.
  • Notează-ţi lucrurile pe care vrei să le faci, chiar dacă pe moment nu ţi se pare relevant acest lucru. Gândurile ajung întotdeauna să fie înlocuite de altele, pe care le considerăm mai importante, iar scrisul este o modalitate de a nu le pierde şi de a fi mai organizaţi.
  • Structurează-ţi ziua astfel încât timp de 60 – 90 de minute să te ocupi numai de o singură activitate, iar când timpul a expirat ia o pauză, apoi continuă ce aveai de făcut sau treci la următoarea activitate.

O experienţă de vârf

Festina lente
Festina lente

Mişcarea Slow propune, aşadar, un mod de a trăi total diferit de ceea ce a instituit epoca modernă, epoca “fast”, supertehnologizată, supercompetitivă, şi ar corespunde, spun adepţii acestei mişcări, unui concept formulat, de mult timp, de Abraham Maslow, psihologul care a conceput şi celebra “piramidă a nevoilor” – “experienţa de vârf”.

Experienţa de vârf”, în opinia lui Maslow, este o experienţă rară, incitantă, o formă avansată de percepere a realității, care îl ajută pe individ să se apropie de potenţialul său maxim. O astfel de experienţă propune şi Mişcarea Slow, care nu are nimic de-a face cu “încetinirea” globală, forţată, din epoca actuală, generată de pandemie, război, de crize sanitare, economice, finaciare, ale unei lumi în derivă.

Mişcarea Slow vizează câştigul în calitatea vieţii, este o perspectivă asupra vieţii care trebuie asumată individual, în sensul adagiului “Less is more” (“Mai puțin este mai mult”).

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.