Risipa alimentară şi deşeurile alimentare reprezintă, la momentul actual, realităţi din ce în ce mai îngrijorătoare, deoarece au implicaţii asupra mediului, indirect şi asupra sănătăţii noastre, dar au impact şi din punct de vedere financiar, economic, moral, aspecte deopotrivă de importante.

Nenumărate statistici arată că, la nivel mondial, în fiecare an, o treime dintre alimentele destinate consumului uman, adică peste 1,3 miliarde de tone se aruncă la gunoi. Numai în Europa, anual, 20% din cantitatea de mâncare produsă, însemnând în jur de 90 de milioane de tone, se risipeşte şi se estimează că, până în 2020, se poate ajunge la circa 130 de milioane de tone, cu aceeaşi destinaţie.

Tentatia cumparaturilor
Tentatia cumparaturilor

Fiecare persoană aruncă la gunoi, în fiecare an, aproximativ 170 de kilograme de alimente, iar din totalul deşeurilor alimentare, 53% provin din gospodarii, 11% din producţia primară, 12% din servicii alimentare, 19% din industria procesării alimentelor şi 5% din vânzări en gros şi en detail.

Dintre ţările europene, pe primul loc în privinţa risipei alimentare se situează Olanda, urmată de Belgia, Cipru, Estonia, Polonia, Regatul Unit, Suedia, Austria, Finlanda, Italia etc. Nici România nu lipseşte din acest top şi, chiar dacă se află pe locul 26, risipa alimentară creşte cu fiecare an.

Risipa alimentară – mâncăm la fel, aruncăm mai mult

Risipa alimentară, mâncăm la fel, aruncăm mai mult
Risipa alimentară, mâncăm la fel, aruncăm mai mult

 

Astfel de cifre îngrijorătoare, ca cele menţionate anterior, indică faptul că, în epoca modernă, în pofida unor diferenţe financiare si de nivel de trai semnificative între ţări, între diverse categorii sociale, între indivizi, consumerismul câştiga teren cu paşi uriaşi.

Excesul de cumpărături, inclusiv alimentare, creează impresia unui stil de viaţă la standardele societăţii actuale, tot mai sofisticată, mai pretenţioasă, standarde pe care mass-media le promovează constant prin campanii publicitare si prin diverse alte modalităţi.

Achiziţii care nu sunt neapărat necesare consumatorului acţionează ca un veritabil mecanism care le permite oamenilor, prin imitaţie, să se identifice cu persoane cu un anumit statut social si material. La această realitate se adăugă gradul de educaţie, obişnuinţele în gestionarea bugetului personal, în felul în care ne facem aprovizionarea, precum şi asaltul strategiilor de marketing.

Risipa alimentară si consumerismul
Risipa alimentară si consumerismul

Mall-urile, supermarket-urile sunt luate cu asalt, iar şi iar, oamenii cumpără tot felul de produse şi sfârşesc prin a arunca bună parte dintre alimente, în timp ce cardurile se golesc şi cercul vicios al sistemului financiar al globalizării şi consumerismului se consolidează cu fiecare zi.

Resturi de brânză, de carne, de mezeluri, de legume, fructe, peste, pâine, dulciuri, de produse de patiserie, de prăjituri, restul de mâncare din farfurie, pentru că porţia a fost prea mare, toate acestea şi multe altele ajung la gunoi. Se transformă în deşeuri si de multe ori şi alimente ambalate, deloc folosite, inutile, ţinute în frigider sau în cămară, ca rezervă, până se învechesc, iau aceeasi cale. Statisticile UE arată că, mai ales în ţările bogate, se aruncă de la o treime până la jumătate dintre alimentele cumpărate.

Cauzele risipei alimentare

Cauzele risipei alimentare
Cauzele risipei alimentare

Risipa alimentară are multe cauze, de la pierderile înregistrate în lanţul de procesare a alimentelor, până la obiceiurile individuale. Cei care se ocupă de acest fenomen consideră că principalii factori generatori de risipă sunt următorii:

  • Reacţia cumpărătorului în raport varietatea produselor alimentare – trăim într-o lume în care consumerismul este la cote din ce în ce mai mari. Producătorii apelează la strategii, bazate pe studii comportamentale, pentru a ne facem să cumpărăm cât mai mult;
  • Ne ducem la cumpărături pentru câteva alimente de bază, strict necesare şi ne întoarcem cu sacoşele pline, uneori cu acelaşi aliment ambalat diferit, de la firme diferite, lucruri pe care le luăm “din curiozitate”, indiferent că este vorba de cei care dispun de mulţi bani sau de oameni de condiţie mai modestă, care îşi chestuiesc rezervele de dragul cumpărăturilor, până la ultimul bănuţ;

    Risipa alimentară si efectele acesteia
    Risipa alimentară si efectele acesteia
  • Ofertele promoţionale – reprezintă o altă cauză a risipei alimentare. Invitaţia de a cumpăra un produs, la un preţ tentant, la “ofertă”, sau două produse, în loc de unul, la preţ redus pare de nerefuzat şi ne trezim cu alimente care, în scurt timp, devin inutile sau se alterează pentru că nu pot fi consumate;
  • Psihologia preţurilor – aproape totul are un preţ cu 9 la sfârşit, cifra “magică” după cum demonstrează un studiu al unor specialişti de la MIT, de la Universitatea din Chicago. Oricum niciun preţ nu este o cifră rotundă, alt motiv de “tentaţie”, aşa cum arată acelaşi studiu. De asemenea, dacă fontul cu care este scris preţul este mai mic, creierul percepe şi preţul ca fiind mai mic, chiar dacă în realitate nu este aşa.
  • Între ieftin, mediu şi scump – acelaşi produs, în trei variante de preţ este o altă strategie a producătorilor menită să atragă clienţii. Între varianta ieftină şi “de lux”, cumpărătorul va alege, în general, “mediu”. În acest caz, producătorul va plusa cu o a patra categorie – super-premiu – şi ceea ce părea scump unui client cu bani mai puţini va deveni varianta de mijloc pe care o va alege.
  • Copiii trebuie să fie “fericiţi” – este alt motiv care măreşte valoarea medie a bonului de cumpărături cu aproximativ 12 procente. Astfel, ajung acasă alimente care, în scurt timp, vor deveni “neinteresante” şi, probabil, vor fi aruncate.

    Risipa alimentară
    Risipa alimentară
  • Spoturile publicitare – indiferent că este vorba de reclamele TV, de cele afisate în magazine, pe stradă, efectul este garantat – vor influenţa major deciziile de a cumpăra alimente multe, unele fără rost.
  • Neatenţia în legătură cu data de valabilitate a alimentelor – de exemplu, un sondaj arată că doar şase din zece europeni verifică etichetele cu data limită de consum şi multe alimente sunt aruncate înainte de a fi expirate.
  • Modul greşit de a aprecia cantitatea de alimente necesară, cumpărându-se cu mult mai mult decât este nevoie.
  • Lipsa timpului – generează un alt aspect care duce la risipă alimentară, tentaţia de a stoca hrană, sub pretextul că nu este timp pentru cumpărături, situaţie care duce, de multe ori, la aruncarea unor alimente care nu mai par potrivite pentru consum. La acest fapt se adăugă lipsa planificării meselor.

Risipa alimentară – o problemă economică, ecologică şi morală

Risipa alimentară, cum o putem reduce
Risipa alimentară, cum o putem reduce

Risipa alimentară are implicaţii multiple. Ne afectează bugetul, afectează mediul înconjurător şi are şi o dimensiune morală. În timp ce miliarde de tone de hrană se risipesc anual, peste 700 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de foame. Iar în jur de 9% din populaţia UE nu îşi permite o masă de calitate o dată la două zile. Iar dacă, de exemplu, numai în SUA, risipa alimentară s-ar reduce cu 15%, cu această cantitate s-ar putea hrăni peste 25 de milioane de persoane.

FAO (Food and Agriculture Organization of the United Nations) a calculat procentele alimentelor de bază risipite la nivel global, in fiecare an: 30% din producţia de cereale, 45% din producţia de legume şi fructe, 20% din producţia de carne, 20% din producţia de lactate, 45% din producţia de plante rădacinoase etc. Pe total, pierderile economice anuale, la nivelul planetei, sunt de peste un trilion de dolari.

Risipa alimentară contribuie semnificativ şi la schimbările climatice, efectele nocive produse de deşeurile alimentare reprezentând în jur de 8% din totalul emisiilor cu efect de seră. La fel de gravă este şi epuizarea, la scara planetei, a resurselor necesare pentru producerea hranei – apă, energie electrică, terenurile agricole etc.

Cum putem reduce risipa alimentară?

Cum putem reduce risipa alimentară
Cum putem reduce risipa alimentară

În 2016, Comisia Europeană a lansat campania “Opriţi risipa alimentelor!” La nivelul fiecărei ţări se derulează tot mai multe programe în acest sens. Dar pentru a reduce risipa alimentară este nevoie, în primul rând, de schimbarea comportamentului nostru.

Iată câteva modalităţi simple prin care putem contribui la diminuarea acestui fenomen, prin care ne putem salva, în acelaşi timp, mare parte din bugetul personal şi prin care putem să concretizăm şi responsabilitatea faţă de sănătatea planetei în care locuim:

  • Să planificăm mesele şi să cumpărăm numai produsele de care avem nevoie, în cantităţile necesare, nu mai mult;
  • Înainte de a pleca la cumpărături, să verificăm frigiderul şi dulapul cu alimente, pentru a nu cumpăra alimente inutile;
  • Să verificăm atent termenele de valabilitate;
  • Să depozităm alimentele în condiţiile potrivite pentru fiecare, astfel încât să nu se altereze, să congelăm ceea ce se poate congela;
  • Să conştientizăm că risipa alimentelor înseamnă irosirea banilor;
  • Să evităm, când preparăm hrana, să rămână cantităţi neconsumate. Dacă se întâmplă totuşi, atunci să o depozităm în frigider şi să o consumăm mai târziu. Chiar şi când cineva ia masa la restaurant, ar trebui să-şi facă obiceiul de a lua acasă ceea ce nu a consumat, pentru că peste 55% din resturile alimentare provin din restaurante.

    Deseurile akimentare, o problemă economică, ecologică şi morală
    Deseurile akimentare, o problemă economică, ecologică şi morală
  • Să folosim mai întâi produsele al căror termen de expirare este mai scurt. Pentru alimentele comune, de exemplu, aceste termene sunt: pâine de brutărie – 2-3 zile, la temperatura camerei, 6 luni în frigider, ouă – 3-5 săptămâni, în frigider, brânză – 1-2 luni în frigider, 7-8 luni în congelator, iaurt 8-10 zile în frigider, 1-2 luni în congelator, carne de pasăre – 1-2 zile în frigider, 1 an în congelator, ciocolată – 3-4 luni în dulap, 5-6 luni în frigider, 7-8 luni în congelator, lapte – o săptămână în frigider etc.
  • Să depozităm în mod corect alimentele. În frigider, temperatura optimă pentru fructe, legume, ouă, lapte este de 0-4 grade Celsius; se pot păstra, de asemenea, diverse alimente, pentru mai multă vreme, prin congelare, deshidratare, conservare;
  • Surplusul de alimente se poate dona unor cantine sociale, adăposturi, depozite pentru acţiuni caritabile.

În România, conform statisticilor oficiale, risipa alimentară este de aproximativ 5 milioane de tone pe an, iar dacă educaţia şi comportamentul oamenilor s-ar schimba în privinţa risipei alimentare, probabil că cei aproximativ 4 milioane de oameni care trăiesc la limita sărăciei, după cum spun statisticile oficiale, ar avea o viaţă mai bună.

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.