Onagrul (Equus hemionus): măgarul asiatic adaptat la viața în deșert

In Asia traiesc cinci subspecii de magari salbatici ai genului Equus care sunt sub protectia legii, sunt specii in pericol de disparitie. Onagrul Equus hemionus var. hemionus face parte dintre aceste subspecii, are coloritul cel mai deschis si apare in regiunile de deal si campie cu vegetatie abundenta din vestul, centrul si estul Asiei.

Această specie unică, protejată de lege datorită riscului de dispariție, oferă o privire fascinantă asupra adaptabilității mamiferelor la condiții extreme.

Habitatul și distribuția geografică

De asemenea, populeaza si zonele cu deserturi (mai ales din China de Nord), campuri uscate cu vegetatie putina, poate fi intalnit la latitudini joase, de pana la 300-600 m. Toate aceste subspecii nu difera foarte mult intre ele, diferenta este data mai ales de marimea corpului si nu de coloritul acestuia. Magarii salbatici asiatici se deosebesc de magarii africani prin faptul ca au urechile mai scurte si coloritul divers.

Caracteristicile unice ale onagrului asiatic

Onagrul are blana alcatuita din fire de par scurte in timpul verii, mai lungi si mai dese in lunile de iarna, in nuante de culori galbene, cenusii sau rosii-maronii pe partea dorsala si mai deschise, chiar albe pe partea ventrala. Onagrul este mai putin robust decat celelelalte specii de magari salbatici asiatici, are lungimea corpului de 2-2,5 m, inaltimea la greaban de 1,3 m si greutatea de 120-260 kg.

Coada este lunga de 30-49 cm ai are un pamatuf de fire lungi si negre la varf. De-a lungul spatelui are o coama ingusta de par, de culoare mai inchisa, care se intinde pana la baza cozii. Capul este alungit, urechile mari si mobile, botul lung, iar maxilarele inzestrate cu dinti puternici care taie aproape orice fel de iarba. Memebrele anterioare si posterioare sunt lungi si subtiri, se termina cu copite inguste.

Dieta și obiceiurile alimentare

Hrana sa consta din ierburi si plante suculente, o mare varietate de vegetatie de la nivelul solului. Mananca pir, ierburi rare, stuf, papura, seminte de ierburi, plante lemnoase, etc. Calitatea ierburilor este mai putin importanta decat cantitatea, astfel se explica de ce un astfel de animal traieste si in zonele aride. Totusi nu se departeaza foarte mult de sursele de apa, deoarece au nevoie sa bea lichid, uneori sapa si gropi adanci de pana la 60 cm pentru a da de apa.

Sunt animale care se odihnesc in timpul zilei, isi cauta hrana dimineata, seara si in timpul noptii. Unitatea sociala este de grup, astfel se formeaza turme razlete alcatuite din femele si puii lor, dar si grupuri de masculi tineri ,,celibatari”. Comunicarea intre ei se realizeaza prin sunete specifice, zbierete si un fel de nechezaturi, au simturile vizual si auditiv foarte bine dezvoltate.

Comportamentul social și reproducerea

In perioada de imperechere masculii sunt agresivi, se lupta intre ei pentru a impresiona femelele si pentru dreptul la imperechere. Se musca, se lovesc cu picioarele copitate, iai apara teritoriul pe care si l-au marcat prin excremente in prealabil.

Perioada de gestatie la femela este de 11 luni, apoi fata un singur pui. Speranta de viata la onagrul asiatic este de aproximativ 26 de ani in captivitate si de 14 ani in mediul salbatic.

Adaptarea la medii aride și semiaride

Onagrul este perfect adaptat pentru viața în medii ostile, având o rezistență deosebită la temperaturile ridicate și lipsa apei. Blana sa deschisă reflectă lumina soarelui, iar dimensiunile mari ale copitelor îi permit să se deplaseze eficient pe teren nisipos sau stâncos.

Respirația eficientă și capacitatea de a rezista perioade lungi fără apă îl fac un supraviețuitor exemplar. În timpul zilelor toride, onagrii preferă să se odihnească, devenind activi mai ales dimineața devreme și seara, când temperaturile sunt mai scăzute.