Orasul antic Accra, capitala cruciatilor din Israel, era situat pe colina Akoo, sau El Fukhar cum i se mai spunea. Primele ramasite care dovedesc existenta unei civilizatii in acest sit arheologic dateaza din anul 3000 i.Hr. In jurul anului 1900 i.Hr. orasul a fost fortificat cu niste metereze inalte din pamant, cu o poarta din caramizi care se afla in peretele ce dadea spre mare. Cand israelitii au patruns in zona Canaanului, Accra, capitala cruciatilor din Israel, a fost unul din orasele alocate tribului lui Asher. In secolul 9 i.Hr., orasul s-a aflat sub conducerea asirienilor, iar intre secolele 6 si 4 i.Hr. s-a aflat sub conducerea persilor, devenind oras fenician. Mai tarziu, Alexandru cel Mare a cucerit intreaga regiune, iar dupa moartea sa orasul a fost condus mai intai de Dinastia Ptolemeica din Egipt, iar apoi de seleucizii din Siria.
Actualul oras Accra, capitala cruciatilor din Israel, a fost fondat pe peninsula intre secolele 3 si 2 i.Hr., si a fost numit initial Antiocha Ptolemais, dupa conducatorul sau Ptolemeu II al Egiptului. Astazi se pot vedea ramasite ale fortificatiilor, ale unui zid si ale unui turn din aceasta perioada. Orasul Accra era un centru al comertului international, datorita pozitiei sale strategice si a portului sau natural. Dupa o perioada scurta, in care a facut parte din Regatul Hasmoneilor, in anul 63 i.Hr., acest oras a ajuns sub controlul romanilor si a devenit parte din provincia Siriei.
Primii pelerini crestini au trecut prin orasul Accra, in drumul lor spre Ierusalim. In anul 330 d.Hr., in timpul perioadei bizantine, regiunea a ajuns sub controlul Imperiului Roman. In aceasta perioada a existat o expansiune economica si demografica, timp in care au fost construite numeroase biserici si manastiri pe tot cuprinsul Tarii Sfinte. Orasele mai mari au fost extinse si inconjurate de noi sisteme de fortificatii, iar Accra, capitala cruciatilor din Israel, si-a pastrat statutul de port principal al regiunii.
Intre anii 638 si 1099, cand Accra facea parte din Califatul orasului Cairo, multe din orasele din Israel au fost abandonate si distruse. De asemenea, importanta orasului Accra ca port international a scazut, iar granitele sale au fost nevoite sa includa cateva portiuni unde era stationata flota navala musulmana. Accra, capitala cruciatilor din Israel, a inceput sa-si revina din punct de vedere economic in secolele 10 si 11, iar portul si zidurile orasului au fost reconstruite. Perioada cruciadelor a inceput in Accra in anul 1104, la aproximativ 5 ani dupa caderea Ierusalimului. Baldwin I, Regele Ierusalimului, a cooperat cu flota genovezilor in asedierea orasului, pana cand acesta a cazut in mainile cruciatilor. Atunci a fost dezvoltat un nou model de asezare, bazat pe cartiere autonome, bine definite.
Regele s-a stabilit in partea de nord a orasului, unde si-a construit un palat fortificat, iar negustorii genovezi si venetieni si-au construit propriile cartiere in apropierea portului. Ordinele militare s-au instalat in apropierea orasului, astfel Cavalerii Ospitalieri s-au stabilit in nordul orasului, la vest de palat; Cavalerii Templieri s-au stabilit in sud-vestul orasului, iar Cavalerii Teutoni s-au stabilit in apropierea zidului estic. Alte cartiere importante erau cele ocupate de Patriarh, aici fiind construita Biserica Sfintei Cruci; cartierele negustorilor francezi, numit cartierul provincial; si cartierul negustorilor englezi. In oras s-au stabilit de asemenea comercianti musulmani si evrei.
In cele 2 secole in care cruciatii au condus Accra, orasul s-a dezvoltat foarte mult si a ajuns extrem de bogat si prosper. Acest oras simboliza cel mai bine schimburile dintre cultura estica si vestica. In anul 1187, dupa ce armata cruciatilor a fost invinsa, musulmanii au capturat toate pamanturile lor, iar Accra, capitala cruciatilor din Israel, a fost ocupata de acestia timp de 4 ani. Abia in 1191, cruciatii in frunte cu Richard Inima de Leu au recapturat orasul Accra si regiunile inconjuratoare. Intrucat cruciatii nu au putut recuceri Ierusalimul, acestia si-au stabilit capitala noului regat la Accra. In perioada mameluca, care a curat din 1291 pana in 1517, Accra a fost din nou capturata de musulmani. Atunci orasul a fost distrus complet si abandonat, in urma ramanand numai cateve cladiri in apropierea portului.
In perioada otomana, care a durat din 1517 pana in 1917, orasul Accra a fost descris de pelerini si negustori ca fiind un oras fantoma in secolele 16 si 17. Reconstructia orasului a inceput abia la jumatatea secolului al 18-lea, la ordinul seicului Daher El Amar. Acesta a reconstruit portul, a construit un palat pentru el si a reconstruit fortificatiile. Reconstruirea orasului din aceasta perioada, a avut ca rezultat ingroparea ramasitelor orasului cruciatilor, astfel conservandu-le. In 1799, orasul Accra a devenit faimos pentru faptul ca Napoleon nu a reusit sa-l cucereasca. In secolul al 19-lea, orasul Accra s-a bucurat de o noua expansiune economica. Atunci au fost construite moschei, bai comune si hanuri pentru caravane (caravanseraiuri). Aici s-au stabilit negustorii bogati, care au construit vile impozante in stil neoclasic.
In 1868, Baha’ullah, fondatorul credintei Baha’i, a fost dus in Accra, drept prizonier al Imperiului Otoman. Acesta si-a petrecut ultimii 24 de ani din viata in orasul Accra, mai intai inchis in fortareata orasului, iar apoi in arest la domiciliu intr-o cladire mica. In timpul in care a fost prizonier in Accra, Baha’ullah si-a scris cele mai importante lucrari, care astazi sunt foarte valoroase pentru adeptii Baha’i. Baha’ullah a murit in 1892, iar ramasitele sale au fost ingropate in apropierea orasului Accra, astazi mormantul lui fiind un altar sacru pentru adeptii Baha’i.
Dupa ce au capturat orasul Accra in 1918, englezii au folosit fortareata drept inchisoare. Aici au fost inchisi numerosi evrei, si de asemenea au avut loc executii prin spanzurare. Englezii si-au construit locuintele si cladirile administrative in afara zidurilor orasului, si nu au stricat sau schimbat nimic din interiorul orasului, neafectand astfel viata locuitorilor sai. Portul orasului Accra nu a mai fost folosit, intrucat portul modern din Haifa ii luase locul. Dupa ce Israelul si-a castigat independenta in 1948, in oras au ramas numai cativa musulmani, iar dupa ce luptele au incetat, au inceput sa soseasca palestinieni arabi si evrei, care s-au stabilit in sectiunile vechi si noi ale orasului. Astazi, 80 % din locuitorii orasului Accra sunt emigranti din alte zone ale Israelului, iar restul sunt arabi.
