Parcul Naţional Yellowstone este cel mai vechi, unul dintre cele mai mari şi probabil cel mai cunoscut parc naţional din Statele Unite ale Americii. Parcul a fost înfiinţat de Congresul american pe 1 martie 1872, fiind primul parc naţional din lume. Acoperă o suprafaţă de aproximativ 8.992 de kilometri pătraţi.
Yellowstone este situat într-o regiune activă din punct de vedere vulcanic şi seismic de zeci de milioane de ani. Aproximativ cu 2,1 milioane de ani în urmă, un dom subteran de magmă care se forma în zona Yellowstone a explodat într-o erupţie vulcanică cataclismică. A fost ejectată aproximativ de 6000 de ori cantitatea de material vulcanic ce fusese eliberată în timpul erupţiei vulcanului Saint Helens. De-a lungul timpului au mai avut loc erupţii, dar nici una de o aşa amploare. Fiecare erupţie a dus la prăbuşirea domului de magmă, lăsând în urmă un crater enorm. Caldera Yellowstone de astăzi este produsul celei de-a treia erupţii.
În condiţiile în care ultima erupţie a avut loc acum 640.000 de ani în urmă, este de aşteptat ca o nouă erupţie să aibă loc în orice moment. Este de dorit ca aceasta să nu aibă loc prea curând, din moment ce aici se află unul dintre cei mai periculoşi supervulcani din lume. Dacă acesta ar erupe, consecinţele ar fi catastrofale la nivel mondial; viaţa aşa cum o ştim noi ar dispărea.
De asemenea, Yellowstone este o zonă extrem de activă seismic, experimentând sute de cutremure mici în fiecare an. Chiar dacă cele mai multe nu depăşesc o magnitudine de 2, uneori au loc unele mai puternice, ce zguduie întreaga zonă.
Principala atracţie o reprezintă impresionanta colecţie de gheizere. Din cele mai mult de 300 de gheizere (ce reprezintă peste jumătate din totalul mondial), cele mai multe erup până la înălţimi de 30 de metri (şi peste). „Old Faithful”, cel mai faimos gheizer din parc, erupe regulat, undeva la fiecare 90 de minute. Cu toate acestea, gheizerul Steamboat, ce aruncă apă până la 90 de metri înălţime sau chiar mai sus, este gheizerul cu cea mai înaltă erupţie din lume.
Impresionante sunt flora şi fauna. Undeva la 1350 de specii de plante au fost identificate în parc. Cele peste 60 de specii de mamifere reprezintă cea mai mare diversitate din Statele Unite ale Americii, în afară de Alaska. Printre aceste mamifere putem aminti bivolii, elanii, urşii negri, urşii grizli, elanii, bursucii, jderii şi iepurii. Lupii au fost reintroduşi cu succes în 1995; de atunci populaţia lor se regăseşte în mare parte a parcului.
Peste 300 de specii diferite de păsări au fost identificate ca trăind pe tot parcursul anului sau sezonier în Yellowstone sau migrând prin parc, primăvara şi toamna.
Popoarele indiene indigene au trăit şi au vânat în zona ce a devenit Parcul Yellowstone timp de sute de ani înainte ca primii europeni să sosească. Râurile pline cu peşti au atras indienii în regiune, la fel cum au făcut-o şi canioanele şi gheizerele.
John Colter a fost primul anglo-saxon care a călătorit prin zonă. În 1807, acesta a explorat o parte a Yellowstone-ului şi s-a întors cu multe poveşti fantastice despre frumuseţile parcului. Cu toate acestea, cei mai mulţi s-au îndoit de veridicitatea poveştilor şi chiar au glumit, numind parcul „iadul lui Colter”.
Înaintea Războiului Civil, doar câţiva vânători se aventuraseră în zonă, lăsând o aură de mister în jurul ei. În 1869 a avut loc prima expediţie oficială, urmată anul următor de o expediţie de recunoaştere mai profundă. Cu toate acestea, cheia devenirii Yellowstone-ului parc naţional a reprezentat-o expediţia din 1871 condusă de geologul guvernamental Ferdinand Hayden. Hayden i-a luat cu el pe fotograful William Jackson şi pe artistul peisagist Thomas Moran, pentru a înregistra vizual expediţia. Imaginile lor au furnizat prima dovadă vizuală a minunilor din Yellowstone, reuşind astfel să atragă atenţia Congresului american.
În 1872, preşedintele american Grant a semnat proiectul de lege prin care Yellowstone era desemnat parc naţional, ferit de distrugerea şi exploatarea lemnului, depozitelor de minerale, curiozităţilor naturale şi a tuturor minunilor sale.
Pentru o naţiune axată pe exploatare, crearea Parcului Yellowstone a fost surprinzătoare. Cei mai mulţi din Congres şi-au acordat sprijinul pentru simplul fapt că ei credeau că zona nu avea valoare din punct de vedere economic. Înfiinţarea Yellowstone-ului a creat un precedent şi a popularizat ideea păstrării unei secţiuni a domeniului public pentru a fi folosită drept parcuri publice. Congresul a continuat să desemneze zeci de alte parcuri naţionale iar ideea s-a extins şi la alte naţiuni din întreaga lume.
Din 1978 Yellowstone face parte din Patrimoniul Mondial, ca recunoaştere a valorii sale ecologice. Turismul este foarte dezvoltat; începând cu anul 1992, mai mult de 3 milioane vizitatori vin aici în fiecare an.
