Din familia Dromadidae – a batlanilor alergatori – face parte o specie de pasare de apa numita fluierarul de crabi. Aceasta are denumirea stiintifica de Dromas ardeola si populeaza insulele coraliere ale Oceanului Indian dintre Africa de Est si Asia de Sud, Vest si Sud-Est. Habitatul ei este format din plaje si dune de nisip, numeroase exemplare apar in zona Golfului Oman, Marea Rosie si a Golfului Aden.
Cu un penaj alb-negru și un cioc puternic, fluierarul de crabi este un vânător abil, hrănindu-se în principal cu crustacee, în special crabi. Comportamentul său unic, inclusiv construirea de tuneluri subterane pentru cuibărit, îl face o pasăre cu adevărat fascinantă.
Caracteristicile fizice ale fluierarului de crabi
Fluierarul de crabi are lungimea corpului de 38-41 cm, anvergura aripilor de 66 cm si greutatea de 225-325 g. Penajul este similar la ambele sexe, frumos pictat in alb si negru, mai ales penele de zbor si cele din zona umerilor sunt negre, iar coada gri. La pasarile tinere penele de zbor sunt gri-cenusii, in timp coloritul lor devine ca al pasarilor adulte.
Ochii sunt mari, ca doua margele negre, apar pe partile laterale ale capului, ciocul este mare, drept si puternic, perfect adaptat sa prinda si sa sparga cochiliile de crabi inainte de a-i inghiti.
Picioarele sunt lungi, in nuante de culori gri-albastrui, ii ofera posibilitatea de a se deplasa destul de rapid prin apa de adancime mica, cand isi vaneaza prada cu ciocul asemanator unui pumnal puternic. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca masculul are ciocul mai gros si mai mare decat femelele.
Dieta și tehnicile de vânătoare
Fluierarul de crabi își petrece o mare parte din timp pe plaje și în apele puțin adânci, căutând crabi și alte crustacee. Ciocul său puternic și drept este adaptat perfect pentru a sparge cochiliile crabilor, permițând păsării să acceseze carnea din interior.
Pe lângă crabi, dieta sa poate include moluște și alte mici nevertebrate acvatice. Vânătoarea are loc în general în zori sau în amurg, perioade în care crabul este mai activ, iar păsările beneficiază de o mai bună eficiență în capturarea prăzii.
Reproducerea și comportamentul parental
Aceste pasari sunt partial migratoare, cuibaresc in colonii dense pe tarmurile si plajele insulelor. Interesant este ca au obiceiul sa-si sape adaposturi (curbate in partea lor terminala, lungi de 1,5 m si late de 20 cm) in nisipul plajelor de coasta in care fiecare femela isi depune ponta formata dintr-un singur ou.
Acesta este mare, are un colorit albicios si este incubat si de femela si de mascul. Dupa eclozare apare puiul care este hranit de ambii parinti cu hrana regurgitata. Puiul este ocrotit de parinti pana in momentul in care are corpul complet acoperit cu pene, incepe sa zboare si devine independent.
Fluierarul de crabi face parte din ordinul Charadriiformes, increngatura Chordata si nu este o specie in pericol de disparitie.
Adaptările fluierarului de crabi la viața costieră
Fluierarul de crabi este bine adaptat pentru viața în medii costiere. Picioarele sale lungi și robuste îi permit să traverseze rapid zonele nisipoase și apele de mică adâncime, iar ciocul său puternic este ideal pentru spargerea cochiliilor dure ale crustaceelor.
Penajul său alb-negru nu doar că este distinctiv, ci și oferă camuflaj pe nisipul luminat de soare. De asemenea, ochii mari îi oferă o excelentă acuitate vizuală, esențială pentru detectarea prăzii în condiții de lumină scăzută.
Rolul ecologic al fluierarului de crabi
Fluierarul de crabi joacă un rol esențial în ecosistemele costiere, contribuind la controlul populațiilor de crustacee. Prin consumul de crabi și alte nevertebrate, această pasăre ajută la menținerea echilibrului ecologic.
Tunelurile sale pentru cuibărit contribuie la aerarea solului nisipos, favorizând dezvoltarea unor microorganisme benefice. În plus, fiind o specie indicatoare a sănătății habitatelor costiere, prezența fluierarului de crabi sugerează un ecosistem echilibrat și nepoluat.
Video – Fluierarul de crabi – Dromas ardeola:
