Skua cu coada lunga este o pasare migratoare, eleganta datorita aspectului deosebit al penajului sau. Este cunoscuta si cu numele de lupul de mare negru sau cenusiu si asta tocmai datorita coloritului sau si faptului ca face parte din categoria lupilor de mare – acele pasari care se reproduc la latitudini foarte inalte, in apropiere de banchiza polara, cum este de exemplu lupul de mare antarctic (sau Catharacta antarctica).
Habitat și distribuție geografică
Spre deosebire de alti lupi de mare, skua cu coada lunga se remarca chiar prin penele lungi si subtiri ale cozii sale, foarte bine evidentiate mai ales in timpul zborului, de la care ii vine si aceasta denumire populara. Cand spunem ca penele cozii sunt lungi suntem motivati de faptul ca ele masoara cam jumatate din lungimea corpului pasarii, aproximativ 24 cm.
Arealul acestor pasari este in jurul Cercului Polar Arctic si Antarctic. Capacitatea de zbor a acestor pasari este extraordinara, ele pot parcurge cea mai lunga distanta dintre toate pasarile care realizeaza migratii intre Arctica si oceanele sudice.
Caracteristicile unice ale skua cu coadă lungă
Exemplarele adulte au lungimea corpului de 48-53 cm, anvergura aripilor de 28-32,6 cm si greutatea de 225-350 kg. Penajul masculului este asemanator cu cel al femelei. In zona inferioara a corpului penajul este alb central si din ce in ce se schimba in alb-galbui si cenusiu spre partile laterale.
In rest penajul pe aripi si partea dorsala este negru. Partea de sus a capului este negru-intens, iar gatul este galbui. La exemplarele mai tinere coloritul este in nuante maro pe partea superioara a corpului si alb-gri pe cea ventrala. Picioarele sunt scurte, in partea superioara albastrui sau gri, iar in partea inferioara sunt negre, palmate, cu membrane interdigitale.
Obiceiuri alimentare și rolul în ecosistem
Pasarile skua cu coada lunga traiesc in regiunile de tundra si se hranesc cu lemingi, pesti, cefalopode, crustacee, insecte, fructe de padure, hoituri sau fura ouale din cuibul altor pasari de apa.
Reproducerea și viața în tundra arctică
In perioada clocitului pasarile isi fac cuibul in regiunile de tundra, pe terenuri uscate. Acesta este foarte simplu, construit intr-o adancitura in sol si captusit cu fire de iarba. Dupa imperechere la scurt timp femela depune 2 oua in cuib si le cloceste singura timp de 23-27 zile. Ouale au coaja de culoare inchisa, in nuante maronii, maslinii cu multe pete maro. Dupa eclozarea oualor apar puii care sunt hraniti si ocrotiti de pradatori de ambii parinti.
Skua cu coada lunga are denumirea stiintifica de Stercorarius longicaudus, face parte din ordinul Charadriiformes, familia Stercorariidae si nu este o specie in pericol de disparitie.
Adaptabilitatea și supraviețuirea în medii extreme
Skua cu coadă lungă este bine adaptată la condițiile dure ale tundrei arctice. Penele dense și impermeabile îi asigură o protecție excelentă împotriva temperaturilor scăzute, iar dieta variată o ajută să supraviețuiască în perioadele cu resurse limitate.
Capacitatea de a se hrăni cu o gamă largă de surse, de la pești și crustacee la hoituri și ouă de alte păsări, îi oferă un avantaj competitiv în ecosistemele tundrelor. Această adaptabilitate a contribuit la succesul său evolutiv, făcând-o una dintre cele mai rezistente specii din familia sa.
Video – Skua cu coada lunga (Stercorarius longicaudus):
