Podul Golden Gate din San Francisco, un adevarat regal arhitectonic la vremea constructiei sale, inca este unul dintre cele mai circulate si cunoscute din lume. In ultima vreme insa un record sumbru de sinucideri a readus podul in atentia presei. Unii cred ca tocmai celebritatea podului este cea care ii determina pe multi se il aleaga drept punct final al calatoriei lor prin viata. Insa, in ciuda tragediilor asociate cu el, podul continua sa reziste curentilor marini, vantului si cutremurelor. A fost facut sa reziste si asta va continua sa faca.
Podul Golden Gate a capatat numele stramtorii in care a fost construit, aceasta facand legatura intre Oceanul Pacific si Golful San Francisco. Si-a primit numele in 1848, cand furia aurului a atras sute de oameni in cautarea unei imbogatiri rapide. Inainte a purtat numele dat de spanioli: “Boca del Puerto de San Francisco”. Inaintea cosntruirii podului, in treversarea acestei stramtori se putea realiza doar cu ajutorul curselor regulate cu barca, acestea insa avand multe dezavantaje, mai ales odata cu marirea necesitatii transportului.
Desi ideea construirii unui pod in zona era de mult in mintea multora, fondurile necesare sau un proiect potrivit au lipsit pana cand discutia a devenit mai apriga, in 1916. Atunci, un fost student la arhitectura si inginerie a estimat costul ridicarii unui astfel de pod la 100 de milioane de dolari, o suma imposibilia in acea vreme. Podul Golden Gate trebuia sa reziste la vanturi si curenti extrem de puternici, aceiasi curenti care au oprit evadarile detinutilor din inchisoarea Alcatraz, aflata in apropiere. Joseph Strauss, un architect pana atunci aproape necunoscut, a facut o prognoza uimitoare: el putea sa creeze un pod care sa reziste, la doar 17 milioane in loc de 100. Proiectul pe care l-a prezentat insa nu era nici functional, nici estetic. A primit insa aprobarea, insa doar daca urma sa accepte ajutor de la alti specialist, astfel incat proiectul sa capete aceste atribute.
O echipa de profesionisti nu foarte cunoscuti, insa cu o viziune aparte, s-a adunat pentru a crea podul Golden Gate pe care il putem vedea si astazi. Varianta de pod suspendat a parut cea mai buna, multumita noilor progrese ale metalurgiei; insa acest pod urma sa fie special: in loc de vesnicul gri sau argintiu acest pod urma sa fie vopsit intr-un portocaliu stralucitor. Acest element estetic introdus in proiect inca face ca acest pod sa fie printre preferatele arhitectilor la nivel modial, precum si cea mai fotografiata constructie de acest gen de pe planeta.
Constructia a intampinat multe dificultati din cauza crizei finanaciare din 1929, doar interventia din partea bancii “Bank of America” permitand continuarea lucrarilor. Marea deschidere a podului a avut loc pe 27 mai 1937 si a durat o saptamana. Pana la 1.000.000 de oameni au fost atrasi de manifestatii, fapt care a pus multa presiune asupra podului. De aceea, se planuieste ca la alte manifestatii ce ar putea sa aiba loc sa se organizeze mai bine felul in care oamenii au acces pe podul Golden Gate.
Cu o inaltime de 230 de metri si o lungime de 1970, podul a fost multa vreme cel mai mare de acest tip construit vreodata. Insa efcienta pe care a capatat-o transportul in urma construirii sale a meritat orice efort. De atunci, alte 8 posuri mai mari au fost construite in diverse parti ale lumii. Cu toate acestea, multumita istoriei complexe si a culorii specifice, constructia din San Francisco va avea mereu un loc special.
Multa vreme, o anumita taxa era platita pentru a trece pe acest pod, fapt care ingreuna transportul si crea furstrare. In prezent preturile parcarilor din zona au fost marite, pentru a usura trasportul.
Cea mai nedorita celebritate pe care o are podul Golden Gate insa, este cea legata de numarul foarte mare de sinucideri; peste 1200 de oameni au ales sa isi sfarseasca viata sarind de pe pod. Contactul cu apa rece de obicei se dovedeste fatal in majortitatea cazurilor, in celelalte persoane mor inecate, nemaifiind in stare sa inoate din cauza ranilor cauzate de impactul puternic. Documentarul “The Bridge” din 2006 a incercat sa explice acest fenomen, iar raspunsul a fost in unele cazuri ca sinucigasii au fost atrasi de alura romantica a podului. In urma presiunii mai multor grupuri, inclusiv a unor supravietuitori, autoritatile au hotarat sa amplaseze o plasa speciala cu scopul de a opri sinuciderile. Din pacate, inca nu s-au gasit fonduri pentru acesta plasa, lucrarile fiind amanate pe termen nedefinit.
In schimb, s-au gasit fonduri pentru a rezolva o problema ce ar putea afecta un numar mult mai mare de persoane. Este vorba de cutremure, o amenintare foarte reala pentru podul Golden Gate, intrucat se afla foarte aproape de falia San Andreas, una dintre cele mai active din lume. Lucrarile de consolidare ale podului pentru a-l face sigur chiar si in cazul unui cutremur sunt programate sa se termine in 2012. Se pare ca sfarsitul lumii mai are de asteptat pana la a dobori marele pod.