Numite de insusi Michelangelo „Portile Paradisului”, portile baptiseriului din Florenta au fost realizate in secolele al XIV-lea si al XV-lea, frumusea lor frapanta constand in splendidele basoreliefuri ce descriu scene reprezentative ale vietii sfantului Ioan Botezatorul, considerat protectorul orasului. Aceasta imagine superba este completata de alegoria din jurul temelor ce fac referiri la botez si mantuire. Insa nu trebuie sa uitam ca turistii care ajung in acest loc trebuie sa treaca mai intai prin fermecatoarea Piazza San Giovanni, unde se afla trei cladiri importante, si anume campanila, catedrala si baptiseriul. Aceasta structura din urma are o forma octogonala, iar grandoarea sa arhitectonica este intregita de un magnific dom.

In plus, marmura alba si verde, ce pare ca serveste drept vestmant pentru baptiseriul din Florenta, e de o frumusete remarcabila. Aceeasi impresie o vom avea si daca intram inauntru, mozaicurile fiind idealul de frumusete in ceea ce priveste o astfel de incapere. Dincolo de aceasta structura frumoasa, sta o istorie poate la fel de interesanta, aceasta fiind surprinsa de portile baptiseriului din Florenta. In anul 1322, cei care faceau comert cu lana in orasul Florenta au decis sa se stranga laolalta in Ghilda Calimala. Aici, negustorii au luat hotararea ca usile vechi din lemn ce dadeau spre rasarit sa fie inlocuite, insa cu unele din bronz, mult mai rezistente si, desigur, frumoase.

Acesta a fost momentul in care minunatele porti din bronz au luat locul celor vechi, din lemn, ele ajungand sa fie recunoscute drept adevarate capodopere ale artei gotice. Portile batiseriului din Florenta au fost realizate dupa planurile lui Andrea Pisano, insa cel care practic le-a creat a fost mesterul turnator in bronz Leonardo d’Avanzo, acesta incepand lucrarile in anul 1330. Si, desi pare greu de crezut, Leonardo d’Avanzo a finalizat portile peste sase ani. Intreg procesul a fost unul anevoios si dificil de dus la bun sfarsit. Astfel, initial, s-au realizat matritele din ceara, acestea fiind acoperite cu teracota, ca mai apoi, sa ajunga in cuptorul de ardere. Caldura actiona de indata, iar ceara se topea. In urma topirii, ramanea un spatiu gol ce trebuia mai apoi umplut cu metal topit.

In cele din urma, sculpturile erau finisate si gravate. Insa capodoperele pe care astazi le putem admira la baptiseriul din Florenta nu sunt realizate doar de un artist. Mai apoi, Ghilda Calimala a decis sa organizeze un concurs pentru inlocuirea portii din rasarit a lui Pisano, iar cel care a castigat a fost nimeni altul decat Lorenzo Ghiberti. Acesta a reusit sa-l invinga chiar si pe reputatul architect si sculptor Filippo Brunelleschi. Insa poarta pe care acesta a realizat-o a fost mutata, devenind pusa in partea de nord. Lucrarile au fost efectuate intre anii 1403 si 1424.

Poarta lui Ghiberti este cu atat mai importanta cu cat ilustreaza tranzitia usoara spre stilul renascentist, artistul cautand sa redea miscarea unor corpuri omenesti, aplicand-o intr-o perspectiva tridimensionala. Sculptarea corpurile omenesti este absolut magnifica si, chiar si in zilele noastre, pare fara cusur. De departe cele mai frumoase sunt, desigur, usile aurite, cele pe care Michelangelo le-a numit „Portile Paradisului”, dorind sa-si arate admiratia nespus de mare fata de asemenea opere. Se pare ca Ghiberti a fost un artist care a tinut cu tot dinadinsul sa creeze o capodopera, el reusind sa se ocupe si de realizarea portii rasaritene, aceasta fiind comandata tot de Ghilda Calimala. De altminteri, poarta rasariteana pe care o putem vedea astazi a fost realizata tot de Lorenzo Ghiverti, lucrarile fiind efectuate incepand cu anul 1425 pana in 1452.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ