Previziunile despre anul 2021, fie că vin din partea economiştilor, finanţiştilor, sociologilor, politologilor, astrologilor etc., ne stârnesc curiozitatea. Suntem la un alt început, ne facem planuri, avem speranţe şi am vrea să ştim ce şanse avem să le împlinim, dacă evenimentele merg într-o direcţie precisă, previzibilă, în ce măsură posibilele evenimente individuale şi cele care privesc comunitatea se conectează.

Inedită, în acest peisaj al previziunilor despre anul 2021, este opinia lui Matthieu Ricard, doctor în biologie moleculară, eseist cunoscut şi fotograf, destinat unei cariere ştiinţifice, în prezent călugăr budist, în mănăstirea Sechen, din Nepal, una dintre cele mai vechi şi reprezentative pentru budismul tibetan.

Matthieu Ricard – câteva repere biografice

Matthieu Ricard
Matthieu Ricard

Născut în 1946, în Aix-les Bains, Franţa, fiu al unui filosof, jurnalist şi academician, Jea-Francois Revel, şi al unei pictoriţe suprarealiste, Yahne Le Toumelin, Matthieu Ricard şi-a obţinut teza de doctorat în genetică la Institul Pasteur, din Paris, sub coordonarea unui laureat al Premiului Nobel, François Jacob.

Prima sa călătorie în India a făcut-o în 1967, atunci întâlnind mari maeştri spirituali tibetani, inclusiv pe maestrul său spiritual, Kangyour Rinpoche. A decis să se retragă în Himalaya în 1972, la numai 26 de ani, în legătură cu acest moment mărturisind: “Când am părăsit Institutul Pasteur, în 1972, aveam pus deoparte echivalentul a şase luni de salariru la CNRS (Centrul Naţional de Cercetare Ştiinţifică), ceea ce mi-a permis să trăiesc 15 ani acolo. În aceşti ani, am trăit cu 30 de euro pe lună, fără să fac altceva decât să meditez”.

Peisaj, Fotografie de Matthieu Ricard
Peisaj, Fotografie de Matthieu Ricard

Matthieu Ricard a devenit călugăr în 1979, iar din 1980, când l-a întâlnit pentru prima dată pe Tenzin Gyatso, actualul Dalai Lama, cel mai înalt grad spiritual în Tibet, este translator al acestuia, pentru limba franceză.

În anul 2000, a fondat Asociaţia umanitară Karuna-Shechen, care sprijină India, Nepalul şi Tibetul Oriental, în domeniul educaţiei, al sănătăţii, al culturii şi al dezvoltării diverselor comunităţi. Începând cu anul 2020, Matthieu Ricard face parte şi din “Mind and Life Institut”, o asociaţie înfiinţată de un neurobiolog chilian, care-şi propune să faciliteze “întâlnirile” dintre învăţătura budistă şi ştiinţă. Începând cu 2017, Matthieu Ricard a declarat că locuieşte într-un schit din munţi, alternând aceste perioade cu viaţa sa în mănăstire.

Matthieu Ricard – eseist şi fotograf

Previziunile despre anul 2021, Matthieu Ricard
Previziunile despre anul 2021, Matthieu Ricard

În 1997, împreună cu tatăl său, Matthieu Ricard a publicat un “Dialog” – “Călugărul şi Filosoful” – tradus în 23 de limbi şi care i-a adus notorietatea. Este co-autor, alături de astrofizicianul vietnamezo-american Trinh Xuan Thuan, al unor cărţi precum “Infinitul din palmă”, “Pledoarie pentru fericire”, “Citadela zăpezilor”, “Arta meditaţiei”, “Drumuri spirituale” etc., unele dintre acestea traduse şi în româneşte. Opera sa, incluzând deopotrivă titluri ştiinţifice, de spiritualitate, traduceri, artă fotografică, este impresionantă.

Pasiunea pentru fotografie a lui Matthieu Ricard s-a născut încă din copilărie, când a avut şansa să fie îndrumat de unul dintre cei mai cunoscuţi fotografi francezi. După 1972, când s-a stabilit în Tibet, a fotografiat peisaje, viaţa din mănăstiri, arta locului, publicând nenumărate albume. Fotografiile sale au apărut în National Geographic şi sunt prezente în nenumărate expoziţii din întreaga lume.

Previziunile despre anul 2021 ale lui Matthieu Ricard, călugăr budist, doctor în biologie moleculară

Fotografie de Matthieu Ricard
Fotografie de Matthieu Ricard

Aflat în Franţa, în perioada pandemiei, pentru a avea grijă de mama sa, Matthieu Ricard a dat un interviu în care a explicat care sunt previziunile sale despre anul 2021, despre ce a însemnat şi înseamnă pandemia de COVID-19 şi ce ar trebui să înveţe lumea din această lecţie.

Primul lucru pe care ar trebui să-l înţelegem din această perioadă în care pandemia a tulburat lumea, a subliniat, încă de la început, Matthieu Ricard, este că orgoliul Omului că poate stăpâni natura este o iluzie. Criza actuală doar se adaugă altor cauze de anxietate cu privire la viitor, pe care, în general, nimeni nu vrea să le recunoască, pentru că întotdeauna par a avea prioritate alte scopuri decât binele pe termen lung al umanităţii. Această criză ne oferă o idee despre ce ar putea însemna o criză mult mai mare.

Omul are impresia că s-a “extras” din natură, că este atotputernic, când, în realitate, viaţa ar fi imposibilă fără ceea ce natura ne oferă. Nomazii din Tibet, ţăranii din Nepal, spune specialistul în genetică şi călugărul Matthieu Ricard, ştiu din experienţa lor, din ceea ce văd în fiecare an, că gheţarii din acest al treilea “Pol” de pe glob s-au retras considerabil, că există acum lacuri în Himalaya care nu au nume, pentru că nu existau cu ceva timp în urmă, când gheţarii încă nu începuseră să se topească.

Himalaya se înnegreşte, gheaţa durează mai puţin iarna, fluturii sunt acolo din ianuarie, în loc de martie, precaritatea, fragilitatea vieţii, incertitudinea sunt mult mai vizibile în locurile supuse secetei, inundaţiilor, decât în metropole. Oamenii trăiesc aceste lucruri, dar, la nivel global, sunt percepute ca fiind îndepărtate, mai importante fiind producţia, recolta imediată, profitul, confortul.

“Este nevoie de inteligenţă, de empatie, de cooperare”…

Tibet
Tibet

Una dintre previziunile despre anul 2021 ale lui Matthieu Ricard se referă şi la faptul că încălzirea globală cu 4 grade Celsius, altfel spus, criza climatică, va fi mult mai nocivă decât actuala criză sanitară, care, şi aceasta, nu a apărut din senin. Când va fi vorba de câteva milioane de “refugiaţi climatici”, lucrurile vor fi mult mai complicate, planeta nu va mai fi aşa cum o ştim, dacă nu se iau măsuri urgente. Cea mai mare provocare a acestui început de mileniu este, fără îndoială, susţine Matthieu Ricard, cea a mediului.

Oamenii ar trebui să se întrebe, spune acesta, dacă, după ce va trece această pandemie, se vor relansa frenetic consumul, producţia, risipa sau dacă omenirea, diriguitorii lumii vor avea un strop de înţelepciune, de empatie, de altruism.

Pandemia de COVID-19, mai spune călugărul tibetan, a mai arătat că liderii lumii pot lua măsuri drastice şi că populaţia le urmează, mai ales când intervine şi sentimentul de frică. Dacă măsuri categorice, fără a provoca frică şi nelinişte, ci solidaritate, compasiune şi empatie, s-ar lua şi atunci când este vorba de protejarea biodiversităţii, a vieţii şi a binelui pentru cei mulţi, lucrurile ar fi cu mult mai bune. În timpul lockdown-ului, poluarea a scăzut, emisiile de carbon s-au redus cu 8%, aşa cum nu s-a mai întâmplat niciodată, în epoca modernă, natura a putut să respire.

Pentru lumea post-pandemie, pentru ca viaţa să se reaşeze pe temelii mult mai puternice şi mai sănătoase, este nevoie de multă inteligenţă, de cooperare, de grijă pentru urmaşi (nu să ardem “casa” înainte de a pleca!), de conducători altruişti şi responsabili. 99,9% din istoria vieţii pe Terra s-a întâmplat fără noi. Dacă istoria Pământului ar însemna 24 de ore, existenţa noastră ar însemna cam cinci secunde. Şi câte daune în numai cinci secunde!

Previziunile despre anul 2021 – “Pledoarie pentru altruism”

Previziunile despre anul 2021, Matthieu Ricard in 2020
Previziunile despre anul 2021, Matthieu Ricard in 2020

Nu numai în cartea cu acest titlu, ci prin tot ceea ce face şi publică Matthieu Ricard, el pledează pentru un astfel de concept unificator şi pragmatic, singurul capabil să salveze societatea actuală, sfâşiată de crize de tot felul, şi singura şansă pentru generaţiile următoare – altruismul – care să genereze crearea unei economii de solidaritate, care să ofere popoarelor posibilitatea să “înflorească” şi să să aibă grijă de lumea pe care o vor lăsa generaţiilor următoare.

O “armonie durabilă” ar fi un termen mult mai potrivit decât cel de “dezvoltare durabilă”, eforturi orientate spre scoaterea din sărăcie a cel puţin un miliard de oameni, spre temperarea consumului în ţările bogate, spre eliminarea “zoocidului”, spre dezvoltarea calităţilor umane, care să se substituie egoismului, urii şi dezbinării.

Obişnuit, de aproape o jumătate de secol, cu singurătăţile Tibetului, desăvârşindu-şi latura spirituală a fiinţei, dar conectat mereu la lumea ştiinţifică şi aflat, în timpul pandemiei, alături de mama sa, în vârstă de 97 de ani, în Franţa, Matthieu Ricard a martusit că înţelege dificultăţile semenilor săi, din cauza crizei, a bolilor, a nesinguranţei, a faptului că, în astfel de perioade, cei care suferă cel mai mult sunt cei săraci.

Îndemnul său, dezvoltat şi într-o carte lansată recent, în noiembrie 2020, împreună cu psihiatrul Christophe André și filosoful Alexandre Jollien, şi care este una dintre previziunile despre anul 2021 şi pentru viitor, este că lumea trebuie, la nivel individual şi colectiv, să regăsească drumul spre înţelepciune, discernământ, inteligenţă şi altruism, altfel omul va deveni tot mai mult prizonier al fricilor, neputinţelor, al voinţei altora.

Citește și:  Ginkgo biloba, copacul nemuritor, fascinant şi indestructibil. Virtuţile miraculoase ale Arborelui vieţii pentru sănătatea umană

Previziunile despre anul 2021 şi următorul deceniu ale “World Future Council”

Previziunile despre anul 2021, World Future Council (Consiliul despre viitorul lumii)
Previziunile despre anul 2021, World Future Council (Consiliul despre viitorul lumii)

World Future Council” (Consiliul despre viitorul lumii) este o Fundaţie independentă, finanţată din donaţii, născută în anul 2000, dintr-o idee a lui Jakob von Uexkull, cel care a fondat Premiul Nobel Alternativ sau “Premiul pentru o viaţă mai bună” (Right Livelihood Award), menit să recompenseze pe cei care “lucrează la soluții practice și exemplare ale provocărilor celor mai urgente cu care se confruntă lumea de astăzi”.

“Consiliul pentru viitorul lumii” este alcătuit din 50 de personalități, oameni de ştiinţă, reprezentanţi ai societăţii civile, ai universităților, artiști și creatori cunoscuți, respectaţi, integri, preocupaţi de luarea deciziilor, pentru „a transmite generațiilor viitoare o planetă sănătoasă și societăţi echitabile, promovând identificarea și diseminarea de soluţii eficiente, orientate spre viitor”.

Un semnal de “trezire” pentru omenire

Previziunile despre anul 2021, World Future Council
Previziunile despre anul 2021, World Future Council

Previziunile despre anul 2021 şi, mai ales, despre următorul deceniu ale “World Future Council” au multe puncte comune cu cele ale lui Matthieu Ricard. Într-un apel publicat recent, reprezentanţii World Future Council atrag atenţia guvernelor, organizaţiilor, liderilor, factorilor de decizie din întreaga lume, că pandemia de COVID-19 este un semnal de “trezire” pentru omenire, că au ieşit la iveală urgenţe fără precedent şi că, începând de acum, mai mult ca oricând, este nevoie de sigurarea dreptului la sănătate, la hrană sănătoasă, la apă curată pentru toţi, că nimeni nu trebuie lăsat în urmă, că solidaritatea este o condiţie fundamentală pentru a se depăşi o astfel de situaţie.

Este necesară, de asemenea, renunţarea la politicile de austeritate, care avantajează numai anumite categorii, trebuie oferite locuri de muncă decente şi durabile, trebuie abandonate conflictele armate, este obligatorie asigurarea dreptului la educaţie şi protecţie pentru toate categoriile sociale defavorizate.

Pentru a se preveni viitoare posibile pandemii, trebuie recunoscută şi regândită legătura dintre sănătatea umană, bolile infecţioase şi distrugerea ecosistemelor. Acţiunile care să combată schimbările climatice trebuie accelerate. În plus, combaterea crizei alimentare, a foametei şi asigurarea apei potabile trebuie să fie prima prioritate pentru anii următori.

National Intelligence Council (NIC) şi predicţiile despre era post-pandemie

Previziunile despre anul 2021, National Intelligence Council (NIC)
Previziunile despre anul 2021, National Intelligence Council (NIC)

National Intelligence Council (NIC) este un organism al “United States Intelligence Community”, din SUA, format din specialişti din diverse domenii, şi are rolul de a face estimări pe termen mediu şi lung, care să ghideze deciziile autorităţilor. Unul dintre cele mai importante documente întocmite de NIC este “Global Trends”, destinat preşedintelui SUA. Toate datele sunt analizate pentru a anticipa cu cea mai mare acurateţe schimbările majore din lume. Cel mai recent raport se numeşte: “Tendinţe globale: paradoxurile progresului”. Previziunile despre anul 2021 şi pentru următoarele două decenii se referă la următoarele aspecte:

  • Tehnologia îşi accelerează ritmul de progres, dar provoacă şi discontinuități. Vor apărea noi oportunități, dar se vor accentua diferențele dintre „câștigători” și „învinși”. Automatizarea și inteligența artificială vor schimba industria, înlocuind, în mare parte, lucrătorii. Biotehnologia (în special manipularea genomurilor) va revoluționa medicina, precum și alte sectoare, dar va provoca dezacorduri etice.
  • Guvernările vor fi din ce în ce mai dificile, populismul va fi din ce în ce mai prezent, atât în doctrinele de dreapta, cât şi în cele de stânga, mulţi lideri vor supralicita naţionalismul, influenţa religioasă va creşte, statutul femeilor în societate se va îmbunătăţi, dar vor fi şi reacţii adverse semnificative.
  • Gestionarea crizelor globale va deveni mai dificilă pe măsură ce numărul actorilor se multiplică, adică ONG-uri, companii și personalități puternice. Tensiunile legate de încălzirea globală vor fi din ce în ce mai intense. Problemele de sănătate se vor inmulţi, bolile infecțioase vor fi tot mai greu de controlat. Vremea extremă, lipsa de apă și hrană vor perturba societățile. Nivelul apei mării, acidificarea oceanelor, topirea gheții și poluarea vor schimba obiceiurile.

Previziunile despre anul 2021 şi anii următori – trei scenarii NIC

Lumea viitorului
Lumea viitorului

Previziunile despre anul 2021 şi anii următori, ale celor de la National Intelligence Council (NIC) au generat şi trei scenarii posibile:

Scenariul 1 – În condiţiile în care colaborarea dintre state se va restrânge, lumea va fi tot mai segmentată, ţările devenind un fel de “insule pierdute într-o mare de instabilitate”, se va produce un declin al economiei globale, o accentuare a inegalităţilor, o degradare a binelui general.

Scenariul 2 – Creșterea tensiunilor geopolitice, dezechilibrele climatice ar putea obliga națiunile să lucreze împreună din instinctul de supraviețuire, ducând la o ordine mondială mai stabilă. Cu toate acestea, un astfel de rezultat nu este garantat.

Scenariul 3 – Guvernele vor avea nevoie de politici și procese pentru a încuraja parteneriatele public-privat, cu mulți actori implicați: organizații neguvernamentale și societăți civile. Marile corporații multinaționale și organizațiile de caritate, în special, ar putea completa din ce în ce mai mult activitatea guvernelor, oferind servicii de cercetare, educație, instruire, acoperire medicală și informații pentru companiile care au nevoie.

În aceste societăți, tehnologia va permite interacțiunile dintre public și guvern în moduri noi, cum ar fi luarea deciziilor colective. Cu toate acestea, multe guverne ar putea să nu se descurce suficient de bine. Acest lucru ar putea duce la diverse rezultate, inclusiv autoritarism din ce în ce mai puternic și eșecuri ale statului.

Alte previziuni despre anul 2021 si viitorul apropiat

Previziunile despre anul 2021, Lumea viitorului
Previziunile despre anul 2021, Lumea viitorului

Rămâne de văzut dacă alte previziuni despre anul 2021 şi până în anii 2030 vor mai avea vreo șansă să se adeverească, în condiţiile în care lumea este, la momentul acesta, într-o situaţie care poate evolua imprevizibil. Mulţi analişti economici susţineau, până nu demult, că, de exemplu, până în 2030, nu vom mai vorbi de ceva ce este, la momentul actual, foarte la modă – shopping-ul. Când cineva va avea nevoie de ceva, spun ei – maşină, haine, dispozitive etc., va împrumuta – un fenomen care se va extinde mai ales în marile oraşe

Un medic şi consilier al Băncii Mondiale susţine că, până în 2030, nu va mai fi nevoie de aşa de multe spitale, pentru că tehnologia va face ca bolile să fie tratate mai uşor, se va dezvolta medicina preventivă şi personalizată, maşinile cu conducere automată vor preveni multe accidente, crearea de organe artificiale va solicita mai puţin intervenţia medicului.

Lumea in 2030
Lumea in 2030

Până în 2030, spun alţi analişti, 60% din populația lumii va locui în orașe, clasa de mijloc va deveni clasa socială dominantă, cu peste 3 miliarde de oameni, față de un miliard în prezent. În aceste condiţii, şi nevoile de hrană vor fi asigurate altfel, fie prin proteine artificiale, create de la zero, care vor putea înlocui în totalitatea carnea, fie prin creşterea numărului de vegetarieni şi vegani.

Se estimează, de asemenea, că, în următoarele decenii, in jur de un miliard de oameni vor fi obligaţi să migreze din cauza încălzirii globale, ceea ce va produce alte probleme legate de integrarea socială a acestora.

Tot până în 2030, tehnologia Light Field Display îşi va atinge maximul dezvoltării, iar proiectarea în 4D direct pe retină, dintr-un punct de focalizare, va înlocui televizoarele, computerele, tabletele, telefoanele, totul va trebui să fie regândit.

“Fericirea nu se decretează”…

Previziunile despre anul 2021, Lumea post-pandemie, Sursa Forbes
Previziunile despre anul 2021, Lumea post-pandemie, Sursa Forbes

Fac parte din natura umană curiozitatea, nevoia de a anticipa evenimente, nevoia de securitate, căutarea unor repere care să susţină speranţele că viaţa va fi mai bună, cu fiecare an, cu fiecare început, că lumea în care trăim, singura de care ne putem bucura, se îndreaptă pe un drum bun, că cei care îi/ ne hotărăsc destinul vor lua deciziile cele mai potrivite.

Se spune că pentru a imagina viitorul trebuie să priveşti în trecut sau în prezent sau că viitorul aparţine celor care văd posibilităţile înainte ca acestea să devină evidente. Matthieu Ricard, călugărul tibetan şi doctor în biologie moleculară, cu un larg orizont al cunoaşterii ştiinţifice, dar deţinător şi al unui alt fel de cunostere, dobândit prin asceza în singurătăţile Tibetului, spunea că: “Fericirea nu se decretează, nu se convoacă, se cultivă şi se construieşte puţin câte puţin, în timp. Fericirea este un fel de a fi, iar felul de a fi se învaţă”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.