In estul continentului african, in apele Oceanului Indian, se afla una din cele mai mari insule din lume, Republica Madagascar. Aceasta insula reprezinta o lume unica cu totul aparte, cu totul altfel decat cea a continentului african, locuitorii sai, malgasii, in cea mai mare parte a lor nefiind africani.

Situata pe malul apusean al bazinului Oceanului Indian, la aproape 6000 de km de insulele Malaeziei si Indoneziei, insula a fost descoperita in anul 1500 de navigatorul portughez Diego Diaz, in urma caruia pe insula au sosit negustorii olandezi, francezi, englezi. Insula era impartita in sec. al XVII-lea in regate pe baza tribala. Regele Radama I unifica insula: Regatul Madagascar. Din anul 1960, Madagascarul si-a obtinut independenta si este republica prezidentiala.

Piratii arabi care au patruns in insula, incantati fiind de ea, au numit-o ,,Eldorado” si au supranumit-o ,,Insula Comorilor”, ei gasind aici pietre semipretioase si pretioase, esente rare de lemn, de la palisandru si acaju, la abanos, numeroase specii de mirodenii, astfel o numisera ,,Tara Lunii” sau ,,Marea Insula a Lunii”.

Datorita suprafetei sale este a patra insula din lume dupa Groenlanda, Noua Guinee si Kalimantan. Ea apare ca ,,un mic continent” al Oceanului Indian. Populatia este de origine malaezo-indoneziana in cea mai mare parte.

Relieful este alcatuit din formatiuni geologice extrem de variate. Dispune de un relief inalt, apare ca o insula muntoasa, cu varfuri de peste 1000 m si chiar peste 2500 m alt. Apar masive muntoase de origine vulcanica (Ankaratra, Itasy, Tsaratanana), depresiuni inchise de inaltimi care adapostesc campii inalte mlastinoase (campia Betsimitatatra in care se afla si capitala tarii Antananarivo), portiuni aproape netede, platouri (asa cum este in sud-vest Platoul Sakay).

In insula, activitatea vulcanica de-a lungul timpului a creat in partea de nord Masivul de Ambra (1360 m), in care se gasesc lacuri, iar pe flancuri curg torenti ce formeaza numeroase cascade. Un alt varf este Maromokotra (2676 m) care este punctul cel mai inalt al insulei. Masivul Ankaratra se intinde pe aproape 4000 km² si reprezinta o acumulare enorma de scurgeri succesive de roci eruptive si vulcanice, aici se gasesc: conurile vulcanice Tsiafokafo (2603 m) si Tsiafajavona (2643 m).

Vaile raurilor care traverseaza regiunea au lunci largi, netede si mlastinoase. Ele sunt transformate in orezarii. In partea de vest se intind campii si platouri joase sedimentare din gresii Isalo sau calcaroase Mahavaly. Cea mai cunoscuta este faleza Bongolava din falii tectonice. La confluenta raurilor Tsiribihina cu afluentii sai, care marcheaza tinutul Betsiriry se afla depresiunea cea mai joasa si cea mai larga. La sud de fluviul Mangoky se afla o depresiune care se restrange, disparand la un moment dat. O alta forma de relief este Platoul Isalo cu alt. de 1000 m, lipsit de apa, taiat de vai cu chei inguste si adanci. Aceasta zona alcatuieste Parcul National Isalo, de peste 81000 ha, regiune naturala protejata a Republicii Madagascar.

In partea de sud-vest a insulei, in tinutul Macafaly se gaseste un relief carstic. Fluviile in aceasta zona sunt Mangoky, Tsiribihina si Betsiboka. Padurea densa, tropicala, se afla pe suprafete mari. O serie de lagune despartite in praguri nisipoase au dus la formarea, intre Fenoarivo si Faradofay, a unei bariere coraligene.

Clima insulei Madagascar este arida. Clima coastelor estice este dominata de alizee care produc precipitatii abudente in timpul iernii. Podisul central si coasta vestica primesc precipitatii prin intermediul musonilor, care bat din octombrie si pana in aprilie. In partea sudica a insulei precipitatiile sunt putine, pe alocuri semidesert. Podisul central are un climat tropical si cu precipitatii abundente.

Raurile din est au aspect de ape vijelioase de munte. Raurile din vest sunt mari si formeaza trei bazine, iar unele formeaza delte intinse precum Mangoky si Morondova sau chiar insulite ca Bombetoka sau Mahajamba. Raurile din partea sudica a insulei, din cauza climatului arid, au albiile uscate, iar din timp in timp sunt invadate de ape vijelioase, datorita unor averse puternice din timpul cicloanelor.

Insula a fost deseori descrisa ca avand culoarea caramidei, iar unii au numit-o ,,Insula rosie”. Intr-adevar caramiziul este culoarea care predomina in tot cuprinsul ei. Madagascarul are o flora si o fauna originale. Pe insula au fost identificate 12000 specii vegetale. Din cele cca. 740 specii de orhidee prezente aici, 650 sunt endemice. Mai multe familii de animale, care au disparut de pe restul globului, supravietuiesc doar in aceasta insula: este cazul lemurienilor (maimute cu cap de caine), unele familii de reptile (cameleoni), pasari si insecte. In Madagascar serpii se intalnesc mai frecvent ca pe continent, dar nici unul nu este veninos. Singurul animal veninos ramane scorpionul de talie mare. El traieste in grupuri numeroase unde sunt lacuri si rauri. Insula are o planta veche care nu mai creste in alta parte a lumii, aici formand aproape singura paduri intinse, este ,,arborele calatorilor”(Ravenala madagascariensis). Este inrudita cu bananierul, frunzele sale late, sfasiate la varf, se desprind perechi in partea de sus, formand un evantai urias.

Flora Madagascarului include plante valoroase ca esente forestiere, unele cu lemn pretios, deosebit de util in productia artizanala, foarte bogata si originala. Din acestea fac parte mahonul, abanosul de Madagascar, palisandrul, bambusul, pandanus etc. Sunt si foarte multe plante cu fructe: mangotierul, arborele de cacao, arborele de cafea, arborele de cuisoare, palmierul de ulei, palmierul de cauciuc, etc.

Intre mamifere, o specie autentica este pintsala, un fel de pisica salbatica mare, care ataca pasarile, dar fuge de om. Sunt si manguste, multe rozatoare ce se aseamana cu hamsterul european, diferite specii de broaste testoase, unele uriase, care fiind vanate fara mila sunt in numar mic. Foarte numerosi sunt cameleonii, mult diferiti de cei africani.

Aceasta insula este o adevarata imparatie a pasarilor, sunt peste 250 de specii de pasari, din care 120 endemice. Intre acestea se afla porumbelul cu negi, cu un penaj splendid (albastru cu nuante de violet-indigo), care insa ataca lanurile de orez, uriasii papagali, cucul cu labe lungi, ibisi etc.

Madagascarul este un rai al fluturilor (are peste 6000 de specii), dar este si un loc prielnic pentru unele insecte mai putin fermecatoare.

Padurea tropicala, umeda, luxurianta este etajata. La primul etaj formeaza un adevarat hatis de arbori, ce apartin de numeroase specii de 25-30 m inaltime, incarcati de plante parazite si inlantuiti de liane. Sub acesta este un etaj format din palmieri si ferigi arborescente. Pe sol cresc graminee, ferigi mici, palmieri pitici. Numeroase orhidee impregneaza cu parfumul lor aerul umed. Apa este prezenta peste tot, curge in torente, picura din frunze, inabusa sub forma de vapori. O lume de vietuitoare misuna in adancurile padurii: miriapode, tantari, pasari, fluturi, lemurieni, reptile, etc.

In partea de vest este domeniul padurii tropicale uscate cu frunze cazatoare in timpul sezonului uscat. In depresiuni mlastinoase creste rafia, asociata cu feriga, palmierul de ulei de origine africana. Tufisurile de pe dealuri cuprind acacia, ficus cu radacini aeriene lungi, inlantuite de liane. Pe solurile nisipoase, talia arborilor si forma frunzelor se reduce. Pe platourile calcaroase din Ikahavo si Bemaraha predomina baobabul. De-a lungul tarmului vestic se dezvolta mangrove cu animale curioase. Unul dintre acestea este un peste bizar, un fel de guvid cu ochi telescopici – periphtalmul – care intre flux si reflux se deplaseaza timp de cateva ore in afara mediului acvatic, folosindu-se de inotatoare ca niste labute. Asteptand sa creasca apele, el isi sapa in nisip un adapost pe masura.

In sud-vestul insulei, este cea mai originala vegetatie a Madagascarului, bogata din punct de vedere floristic, stranie prin formele neobisnuite: diferite specii de cactusi, mimose, aloe, etc. Insula este un adevarat paradis pentru botanisti.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ