Publicul are acces la rezervaţia Willem Pretorius din Africa de Sud încă din anul 1961, când acest loc a fost inaugurat pe o suprafaţă de 12.000 hectare. Este vorba despre cea mai mare rezervaţie din districtul Lejweleputswa, situată între Johannesburg şi Bloemfontein. În mijlocul rezervaţiei se găseşte lacul de acumulare Allemanskraal, cu o întindere de 2500 hectare. Renumele acestui obiectiv turistic ţine însă de diversitatea extraordinară a speciilor de păsări şi animale care pot fi întâlnite aici.

Rezervaţia Willem Pretorius reprezintă însuşi inima, centrul provinciei Free State şi este traversată, de la est spre vest, de râul Sand care o împarte în două secţiuni contrastante. Zona de rezervaţie aflată în nordul barajului Allemanskraal este marcată de coline şi creste acoperite cu frunziş extrem de des, lucru destul de surprinzător pentru flora locului, căci regiunea este una muntoasă, caracterizată de numeroase râpe şi stânci. În vârful colinei numite Doringberg se pot vizita vestigiile unei foarte vechi aşezări omeneşti.

Cercetătorii sunt de părere că vestigiile datează din perioada preistorică şi ar fi aparţinut unor triburi dispărute între timp – triburile indigene Leghoya, oameni paşnici, obişnuiţi să îşi câştige traiul din agricultură şi creşterea animalelor. Aceşti oameni construiau adăposturi pentru animale şi case de locuit pentru familiile lor la dimensiuni foarte mici, iar aşezarea lor era înconjurată de un zid de protecţie, ridicat fără mortar. Acoperişurile locuinţelor şi adăposturilor pentru animale erau făcute din lespezi de piatră, destul de greu de mânuit. În prezent, vestigiile constau în ruine ale câtorva dintre clădirile ocupate de triburile Leghoya. Una dintre aceste clădiri a putut fi reconstituită destul de fidel. Autorităţile au declarat-o monument naţional.

Partea de sud a rezervaţiei Willem Pretorius este formată din întinderi foarte mari de păşune şi aici sunt concentrate cele mai multe animale ale rezervaţiei. Din punct de vedere al climei, zona se caracterizează prin precipitaţii, în special între lunile decembrie şi februarie. Au loc şi furtuni extrem de puternice. Totuşi, iernile sunt blânde. Temperatura minimă ajunge la 15 grade Celsius, în schimb, verile sunt foarte călduroase.

Viaţa animalelor este cea mai interesantă, atunci când vorbim de rezervaţia Willem Pretorius. Aici trăiesc numeroase specii foarte rare sau pe cale de dispariţie. De asemenea, rezervaţia se mândreşte şi cu câteva dintre animalele reprezentative ale Africii de Sud.

Totuşi, nu prea se întâlnesc animale mari de pradă. De vină ar fi multitudinea de animale şi suprafaţa relativ mică, în raport cu numărul celor care trăiesc de-a lungul ei. Astfel că, în lipsa unor animale mari de pradă, „şefia” a revenit râsului african, cunoscut sub numele de caracal, şi şacalului cu spatele negru. Ei sunt cei mai înspăimântători prădători ai rezervaţiei Willem Pretorius.

În rest, la fel ca vegetaţia, şi animalele se împart pe regiuni – nordice şi sudice. În partea de nord a rezervaţiei se pot întâlni animale specifice regiunilor montane, de dimensiuni mari, adică capre de munte, babuini Chacmi, (cei mai mari şi mai jucăuşi babuini care trăiesc în Africa de Sud), antilope roşcate şi Marele Kudu, una dintre cele mai înalte antilope din lume, având coarne extrem de lungi. Colinele verzi ale regiunii de nord a rezervaţiei Willem Pretorius reprezintă habitatul unor alte specii de animale, şi ele de dimensiuni mari. Printre acestea se numără rinocerul alb, elanul şi bizonul, ei locuind aici încă de dinainte ca locul să devină rezervaţie naturală. În schimb, alături de ei au fost aduşi să trăiască şi girafa, zebra, antilopa Impala şi gazela Oryx, specii care s-au adaptat extrem de bine. Pot fi întâlnite şi antilopele Duiker, o specie de antilope de dimensiuni foarte mici, aflată pe lista animalelor pe cale de dispariţie.

În regiunea sudică a rezervaţiei Willem Pretorius pot fi admirate de la distanţă alt gen de animale, specifice Africii de Sud. Printre acestea: antilopele Springbok şi Bontebok, dar mai ales animalul cu care se mândresc autorităţile în mod special, gnuul negru.

Acest gen de antilopă are o înfăţişare surprinzătoare şi dimensiuni impunătoare. Seamănă aproape cu un bizon, dar este extrem de jucăuş şi poate fi văzut executând adevăraţi paşi de dans. Coarnele sale sunt scurte şi curbate înapoi. Gnuul negru a fost sute de ani la rând un animal endemic în Africa de Sud.

Trăiau aici milioane de exemplare, însă în prezent au rămas numai câteva sute, din pricina faptului că pe la 1800 au început să fie vânaţi cu înverşunare, pentru pielea lor valoroasă.

Rezervaţia Willem Pretorius deţine, în prezent, cea mai mare rezervaţie de gnu negru.

În 1890, un fermier care trăia în apropierea râului Sand a decis să ia atitudine vizavi de masacrarea exagerată a antilopelor gnu negre, de către europeni.

Fermierul şi-a transformat deci proprietatea într-un refugiu sigur, un adăpost unde aceste animale erau apărate. La moartea fermierului, burii au invadat proprietatea şi au început să vâneze exemplarele de gnu negru de aici. Animalele s-au adăpostit la ferma vecină, unde au găsit un nou protector, în persoana lui Hendrik Delport. De altfel, o parte dintre exemplarele de gnu negru stabilite aici au fost ulterior mutate pe suprafaţa rezervaţiei Willem Pretorius unde s-au înmulţit, contribuind la popularea regiunii de sud.

Nici păsările nu pot fi trecute cu vederea de către turiştii aflaţi în rezervaţie. Este vorba despre 220 de specii de înaripate, păsări dintre cele mai diverse, de la vulturul de apă sau vulturul marţial până la păsările acvatice aflate în zona lacului de acumulare Allemanskraal.

Din punct de vedere al vegetaţiei, trebuie amintiţi câţiva copaci reprezentativi pentru acest obiectiv turistic: Acacia Karroo, Celtis Africana, Rhus Lancea, Rhus Pyroides, piersic sălbatic, măslin şi palmierul varză.

Rezervaţia Willem Pretorius este prevăzută cu numeroase trasee, astfel încât turiştii să nu se rătăcească ori să nu apuce să vadă întreaga suprafaţă. Printre activităţile pe care rezervaţia le pune la dispoziţia vizitatorilor se numără pescuitul, plimbarea cu barca, activităţi sportive desfăşurate într-un centru special amenajat. Turiştii mai beneficiază de un restaurant, locuri pentru picnic, tabără de locuit, o zonă pentru corturi, o piscină şi chiar un centru educaţional unde cei mici descoperă minunatul univers al naturii.

loading...

LĂSAȚI UN MESAJ