Au fost momente importante in istorie marcate de gandirea, opera si faptele unor personalitati feminine. Rosa Luxemburg este una dintre acestea, figura remarcabila a social-democratiei germane si o importanta militanta pentru drepturile femeilor. A sustinut cu tenacitate ideile socialiste, pornind de la conceptele materialismului filozofic si social dezvoltate de Karl Marx, pe care le-a integrat intr-o analiza personala, originala, convinsa fiind ca libertatea a fost si va fi intotdeauna a celor care gandesc “altfel”.

Fiica a unui negustor evreu, Rosa Luxemburg s-a nascut in Polonia (parte a Imperiului Rus, la vremea aceea), la Zamosc, in 1871. A invatat singura sa scrie si sa citeasca, in conditiile in care, la varsta de cinci ani, a fost tintuita la pat, din pricina unei maladii la sold, care o va face sa schiopateze toata viata. Foarte inteligenta, precoce, la noua ani, traducea literatura pentru copii din germana, in poloneza. In vremea liceului, s-a manifestat ca un spirit rebel, raliindu-se activ miscarii politice, prin inscrierea in Partidul Proletariatului, fapt care o punea in pericolul de a fi arestata. Studiile universitare le urmeaza la Zurich, in Elvetia, unde pleaca in mod clandestin. In 1898, obtine un doctorat in stiinte politice. Impreuna cu Leo Jogiches, prietenul si, un timp, amantul sau, fondeaza partidul SDKP (Social-Democratia Regatului Poloniei si al Lituaniei), care va fuziona cu Partidului Socialist Polonez.  Ambii erau animati de convingerea (spre deosebire de Lenin) ca socialismul trebuie sa se internationalizeze. Leo Jogiches, cunoscut si sub numele de Leo Tyszka, era si el un militant comunist, evreu din Lituania, cu o solida reputatie in miscarea socialista, implicat in revolutia din Germania, din 1918, si care va sfarsi asasinat in inchisoare, in 1919. Pentru a se muta la Berlin si pentru a primi nationalitate germana, Rosa Luxemburg va accepta un mariaj de convenienta cu Gustav Lübeck, mariaj pe care nu va putea sa il anuleze vreme de cinci ani. Departe de familia sa, de iubitul sau, Rosa Luxemburg se dedica in intregime activitatilor politice, in pofida dificultatilor de adaptare la viata berlineza si la climatul antisemit de acolo. Tine discursuri, scrie o serie de articole, devine o importanta militanta pentru drepturile femeilor, alaturi de Clara Zetkin, ziarista si, mai tarziu, deputata din partea Partidului Comunist German, in Reichstag, in timpul “Republicii de la Weimar” (nume dat de istorici regimului politic din Germania, intre 1918-1933). Rosa Luxemburg a fost incarcerata de mai multe ori, pentru ca l-ar fi insultat pe Wilhelm al II-lea, al treilea si ultimul imparat al Germaniei, obligat sa abdice la sfarsitul Primului Razboi Mondial, catastrofal pentru Germania.

Rosa Luxemburg  si prietena sa, mai mare cu aproape douazeci de ani, Clara Zetkin, au creat, in 1915, alaturi de Karl Liebknecht, membru al Partidului Social-Democrat German, Liga Spartachista (Spartakusbund), o miscare politica de extrema stanga.  In acelasi an, toti trei organizeaza mai multe actiuni pacifiste, printre care Conferinta Internationala a Femeilor Socialiste, de la Berlin. Cu cinci ani inainte, la Conferinta de la Copenhaga, fusese adoptata hotararea de a se sarbatori “Ziua internationala a femeii” (ceea ce si astazi se intampla, pe data de 8 Martie), imprejurare in care sa se reaminteasca si sa se sustina conditia femeii, ca egala barbatului, in viata sociala si politica. Ca importante militante pentru drepturile femeilor, Rosa Luxemburg  si Clara Zetkin nu au incetat sa afirme dreptul la vot al femeilor, egalitatea intre sexe, dreptul la divort, la legatura libera dintre un barbat si o femeie (ceea ce, in limba romana, se defineste prin termenul oarecum peiorativ, concubinaj).

Citește și:  Sir William Lawrence Bragg, câştigător al Premiului Nobel la 25 de ani - un pionier în domeniul razelor X

Rosa “Cea Rosie”, cum i se mai spunea, avand in vedere optiunile sale politice, a fost nu numai o importanta militanta pentru drepturile femeilor, ci si un om politic profund implicat in tot ceea ce inseamna organizarea, manifestarea si evolutia unei societati democratice. A participat la Revolutia Rusa, din 1917 (care a dus, ulterior, la formarea URSS), si era convinsa ca Germania reprezenta un punct de pornire ideal, pentru o revolutie mondiala. Jurnalista, lider politic pacifist, Rosa Luxemburg nu a incetat sa spuna, ori de cate ori a avut ocazia, ca “Lumea este atat de frumoasa, in ciuda atator orori”. Multi au incercat sa ii construiasca o imagine artificiala de “femeie barbatoasa”, in realitate fiind o femeie fragila, sensibila, lucida, cultivata, chiar daca nu foarte frumoasa.

Rosa Luxemburg, Foto: rosaluxemburgblog.wordpress.com
Portretul Rosei Luxemburg, Foto: rosaluxemburgblog.wordpress.com

La sfarsitul Primului Razboi Mondial, in 1919, Rosa Luxemburg a fost arestata. La scurta vreme dupa asasinarea lui Karl Liebnecht, de care era legata prin aceleasi idealuri politice (ambii fiind membri ai Partidului Comunist German), si Rosa “Cea Rosie” a fost omorata, chiar din ordinul liderilor socialisti, care s-au delimitat de spartachisti (pe care i-au anihilat, inlaturandu-i de la putere), deranjati de ideea internationalizarii comuniste. Pentru ei, Rosa Luxemburg era “evreica ratacita”, “spionul strainilor” etc., iar corpul sau a fost aruncat intr-un canal, pentru ca vocea care clama valorile unui marxism “viu”, pacifist si democrat sa taca pentru totdeauna. A fost jignita, molestata, impuscata (cu mai multe focuri de pistol), iar trupul a fost gasit cateva luni mai tarziu in canalul Landwehrkanal, din Berlin.

Este interesant de constatat, din perspectiva istoriei, ca perioada de inceput a secolului al XX-lea, care a precedat Primul Razboi Mondial, a creat o anume efervescenta a patriotismului si a nationalismului (nu in cel mai bun sens) si ca, intr-un fel sau altul, mai toate partidele nationale au girat izbucnirea razboiului. Exceptie au facut cateva personalitati si, printre ele, surprinzator sau nu, s-au aflat cateva femei celebre: Rosa Luxemburg, o importanta militanta pentru drepturile femeilor, Clara Zetkin, prietena sa, baroneasa Bertha von Suttner (pentru o vreme, secretara a lui Alfred Nobel), o pacifista austriaca radicala, laureata a Premiului Nobel pentru pace, in 1905, participanta si ea, la Conferinta Internationala a Femeilor, de la Berlin, din 1904, ca unul dintre numele cele mai sonore.

Pana la urma, dincolo de ideologii, tumultuoasa si dramatica viata a Rosei Luxemburg si faptul ca a devenit o importanta militanta pentru drepturile femeilor au o explicatie mult mai simpla, adica trei “handicapuri”, din pricina carora a fost umilita toata viata: era femeie, era evreica si era schioapa. De aici s-au nascut si revolta contra injustitiei si dorinta de a fi “prima” in tot ceea ce a facut.

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.