Scincida cu coada lunga este un pradator lacom de insecte si paianjeni si traieste in regiunile deschise, cu luminisuri, poieni, intotdeauna in apropierea apelor, in sud-estul Asiei. Este o specie predominant terestra care se ascunde pe sub stratul de frunze moarte de pe sol, in crapaturi de pietre sau in gaurile din pamant.
Dieta și metodele de vânătoare
Fiind un prădător lacom, scincida vânează insecte și păianjeni, folosindu-se de abilitatea sa de a se camufla în stratul de frunze moarte și vegetația de pe sol.
Are un stil de viata discret, de obicei nu apare la vedere, sta retrasa, mereu corpul ei este camuflat de vegetatia aflata in stare de putrefactie de pe sol. Numele sau se refera la coada extrem de lunga care masoara dublul lungimii corpului.
Caracteristicile fizice ale scincidei cu coadă lungă
Are corpul ingust si turtit, cu lungimea de 30-35 cm si acoperit in intregime de solzi mici, rectangulari, desi, netezi si luciosi. Pe partea dorsala coloritul este predominant in nuante maronii cu reflexii rosiatice, pe laterale prezinta o dunga longitudinala brun-inchis spre negru, iar partea ventrala este albicioasa, crem sau galbui.
Capul este de forma triunghiulara datorita botului ascutit, partea superioara este aplatizata si acoperita cu solzi mari si luciosi, de forme diferite si colorit maroniu. Ochii sunt foarte mari, de forma ovala, pozitionati pe partile laterale ale capului, cu irisul de culoare inchisa, maro sau neagra.
Membrele anterioare sunt subtiri si lungi, cu cate cinci degete fiecare, sunt terminate cu gheare mici si ascutite.
Membrele posterioare sunt mai robuste si mai puternice decat cele din fata. Au labele inzestrate cu cate cinci degete mai lungi decat cele de la membrele anterioare, terminate si ele cu gheare ascutite. Coada este foarte lunga si din ce in ce mai ingusta spre varf, iar coloritul este la fel ca pe spatele soparlei.
Reproducerea și creșterea puilor
Reproducerea este vivipara, femela naste mai mult de 5 pui vii la scurt timp dupa imperechere. Acestia se hranesc inca din prima zi cu mici nevertebrate pe care le vaneaza prin vegetatia de pe sol.
Scincida cu coada lunga are denumirea stiintifica de Mabuya longicaudata, face parte din ordinul Squamata, familia Scincidae, si nu este o specie in pericol de disparitie.
Adaptările unice ale scincidei cu coadă lungă
Scincida cu coadă lungă și-a dezvoltat o serie de adaptări care îi permit să supraviețuiască în habitatele dens populate din Asia de Sud-Est. Solzii săi netezi și lucioși oferă un strat suplimentar de protecție împotriva umidității și prădătorilor.
Coada extrem de lungă nu doar că ajută la echilibru, dar poate fi și pierdută în cazul unei întâlniri cu un prădător, oferindu-i șopârlei șansa de a scăpa. Această trăsătură, numită autotomie, este o strategie de apărare comună la șopârle.
Rolul scincidei în ecosistem
Scincida cu coadă lungă joacă un rol important în ecosistemele locale, fiind un controlor natural al populațiilor de insecte și alte nevertebrate. Prin hrănirea sa activă, această șopârlă ajută la menținerea unui echilibru ecologic, prevenind proliferarea dăunătorilor agricoli.
În plus, scincida servește drept hrană pentru păsările de pradă și alte carnivore mici, fiind o verigă esențială în lanțul trofic.
Video – Scincida cu coada lunga in mediul ei natural:
