Soparla de gradina este cea mai comuna specie de astfel de reptile din sud-estul Asiei, India de Sud, China de Sud si Sri Lanka. Numele popular de soparla de gradina vine de la faptul ca aceasta specie apare frecvent in ferme si gradini, nu doar in zone unede si semi-uscate cu multa vegetatie.
Caracteristicile fizice ale șopârlei de grădină
Exemplarele adulte au lungimea corpului de 30-35 cm, iar coloritul este variabil. Masculul este cunoscut cu numele de lipitoare, care se refera la faptul ca in perioada de imperechere are zona din jurul gatului si a botului de culoare rosu-intens si este receptiv fata de femele. Atat femela cat si masculul au capacitatea de a-si schimba coloritul corpului cum fac cameleonii, insa nu atat de rapid ca acestia.
Nuantele cele mai intalnite sunt cele maronii, galbene si verzi. Unele exemplare au capul portocaliu si corpul albastru. Coada este de doua ori mai lunga decat corpul, foarte subtire, la baza de culoare mai deschisa si in rest mai inchisa. Membrele sunt mari si subtiri, terminate cu degete lungi si gheare ascutite, perfect adaptate sa sustina greutatea corpului, sa se catere cu usurinta pe suprafetele verticale.
Pielea este solzoasa, pe partea dorsala apare o creasta care se intinde de la cap si pana la baza cozii. Partea superioara a capului este triunghiulara, ochii sunt mari, se pot roti independent, fiecare este sustinut de un fel de turela.
Alimentația și comportamentul de vânătoare
Aceste soparle sunt foarte rapide, alearga cu mare viteza atat pe sol cat si pe ramurile si trunchiurile copacilor de inaltimi mici. De asemenea, astfel de vietuitoare sunt intalnite cum traverseaza drumurile si asfaltul autostrazilor, de parca ar vrea sa fie vazute si admirate pentru coloritul lor frumos si variat.
Sunt specii insectivore, au obiceiul sa-si observe prada, sa se apropie incet de ea si sa sara brusc asupra acesteia, sa o prinda direct in gura. Mananca insecte, larve de insecte, lacuste, gandaci, artropode, fluturi, molii, muste, greieri si alte mici nevertebrate. La randul lor sunt vanate de pisici si reptile, mai ales de serpi. Reproducerea este ovipara.
Soparla de gradina poate fi crescuta si in terariu, insa multe dintre exemplare sufera ca nu au libertate si mor la scurt timp fara a fi bolnave sau a avea un alt motiv care sa le afecteze viata.
Soparla de gradina are denumirea stiintifica de Calotes versicolor, face parte din ordinul Squamata, familia Agamidae si nu este o specie pe cale de disparitie.
Șopârla de grădină și abilitatea de a-și schimba culoarea
Șopârla de grădină este renumită pentru abilitatea sa de a-și modifica coloritul, în special în timpul sezonului de împerechere. Masculii devin mai colorați, având nuanțe de roșu, galben sau chiar portocaliu strălucitor pe cap și gât, în timp ce femelele rămân în nuanțe mai terne. Această schimbare are rolul de a atrage femelele și de a intimida alți masculi. Procesul este lent comparativ cu cel al cameleonilor, dar reprezintă o adaptare importantă pentru comunicarea vizuală.
Șopârla de grădină și relația cu ecosistemul uman
Această specie joacă un rol esențial în controlul populației de insecte, fiind un aliat natural al agricultorilor. Cu toate acestea, expansiunea urbană și distrugerea habitatelor sale naturale pot afecta negativ populațiile locale. Totuși, șopârla de grădină demonstrează o adaptabilitate remarcabilă, integrându-se chiar și în medii urbane, unde își continuă rolul benefic în echilibrarea ecosistemelor locale.
Video – Soparla de gradina (Calotes versicolor):
